Guvernul a anunțat oficial, joi, că vaccinul anti-Covid de la AstraZeneca, al treilea autorizat în Europa, va fi folosit în România doar pentru persoanele între 18 și 55 de ani. Mult mai ieftin și mai ușor de depozitat, vaccinul va putea fi administrat pe larg, inclusiv prin cabinetele medicilor de familie, ceea ce înseamnă că ritmul imunizării populației va putea crește substanțial.
Ministerul Sănătății mai anunță că vaccinul AstraZeneca are perioada de rapel la 8 săptămâni, substanțial mai mult decât vaccinurile de la BioNTech/Pfizer (21 de zile) și Moderna (28 de zile).
AstraZeneca se deosebește fundamental de celelalte două, chiar dacă, în final, rezultatul este același – producerea de anticorpi împotriva coronavirusului.
Mai sunt așteptate pe piață, în următoarele luni, încă două vaccinuri chinezești și un vaccin rusesc
Produs prin tehnologia clasică (virus inactivat), vaccinul AstraZeneca poate fi ținut la frigider normal, cu temperatura de depozitare 2-8 grade Celsius. Are, totuși, o eficiență mai scăzută, de 65-90%. El costă doar aproximativ 5 euro doza.
Produse prin tehnologie inovatică (mARN), vaccinurile de la BioNTech/Pfizer și Moderna trebuie ținute în frigidere speciale, la temperaturi foarte scăzute, de -70 și, respectiv, -20 de grade Celsius. Ele au o eficiență foarte ridicată, de peste 90%. Sunt, însă, foarte scumpe, peste 35 de euro doza.
Pe lângă aceste 3 vaccinuri, este foarte probabil ca, în următoarele luni, pe piața Uniunii Europene să pătrundă și vaccinurile dezvoltate de Rusia (Sputnik V) și China (Sinopharm şi Sinovac). În același timp, este de așteptat ca și alte firme occidentale să ajungă la sintetizarea unor vaccinuri performante.
Vaccinarea cu produsul AstraZeneca ar trebui să înceapă în a doua jumătate a lunii februarie
Până acum, în România au fost vaccinați anti-Covid 463.763 de oameni cu prima doză și alți 165.516 cu ambele doze. Ritmul e destul de scăzut din cauza penuriei de vaccinuri instalate la nivelul Uniunii Europene. BioNTech/Pfizer acumulează mici întârzieri la livrarea dozelor promise, în timp ce cu AstraZeneca s-a ajuns la un adevărat scandal. Firma a refuzat să-și achite obligațiile contractuale cu UE invocând probleme tehnice, dar există suspiciunea că, de fapt, urmărește favorizarea Marii Britanii, căreia i s-au livrat dozele achiziționate prin contract.
Uniunea Europeană a recurs la presiuni și a inițiat un embargo asupra vaccinurilor, interzicând exportul lor, iar AstraZeneca a dat înapoi, promițând că-și va onora obligațiile. Între timp, însă, s-a înregistrat deja o întârziere substanțială, pentru că milioane de doze ar fi trebuit să ajungă de la 1 februarie la țările membre UE.
Vaccinarea cu produsul AstraZeneca e așteptată începând cu a doua jumătate a lunii februarie. Ministerul Sănătății a anunțat că s-a elaborat și trimis deja personalului specializat procedura de vaccinare cu AstraZeneca, împreună cu condițiile privind modul de stocare, depozitare, transport și distribuire.
Potrivit avizului Agenției Europene a Medicamentului (EMA), „vaccinul AstraZeneca este un vaccin monovalent compus dintr-un singur vector adenoviral modificat (un virus inofensiv), care transmite celulelor umane „instrucțiunile” necesare producerii proteinei Spike unice, specifică virusului care provoacă boala COVID-19. Sistemul imunitar al persoanei recunoaște că această proteină specifică nu ar trebui să se afle în organism și reacționează prin producerea de mijloace de apărare naturale împotriva infecției SARS-CoV-2“.
Mai multe amănunte puteți citi AICI.
