Șefa Fondului Monetar Internațional (FMI), bulgăroaica Kristalina Georgieva, a declarat că aderarea Bulgariei la Zona Euro în 2023 „este deplin realizabilă”, anunță Agenția France Presse (AFP). În schimb, derapajele majore ale guvernării PSD-ALDE, care acum se dovedesc greu de reparat, au îndepărtat România de acest obiectiv.
Kristalina Georgieva a precizat că a evocat acest subiect într-o discuție cu președinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, în marja Forumului economic de la Davos.
„Christine Lagarde vede o dezvoltare pozitivă în ceea ce privește Bulgaria. Ea se așteaptă ca proiectele de aderare la Zona Euro să se realizeze așa cum este prevăzut”, a declarat Georgieva, într-un interviu pentru postul public de radio bulgar BNR.
Obiectivul anului 2023 „este deplin realizabil”, a spus directoarea FMI.
Ministrul bulgar al Finanțelor, Vladislav Goranov, a anunțat recent că Bulgaria ar trebui să adere înainte de aprilie 2023 la mecanismul ratelor de schimb ERM II, denumit „antecamera euro”. Este vorba de cadrul de reglementare bancar din Zona Euro și de sistemul de paritate fixă în care un stat trebuie să rămână doi ani înainte de a intra în Zona Euro.
Cel mai sărac stat din UE, Bulgaria a menținut moneda sa, leva, ancorată de marca germană, apoi de euro, din 1999, la o cotație fixă. Mecanismul ERM II prevede că moneda națională poate fluctua într-un palier de ±15% timp de doi ani înainte de adoptarea euro.
Bulgaria aplică din 1997 un regim de austeritate fiscală care îi permite menținerea indicatorilor macro-economici stabili și un nivel redus al datoriei publice (28% din PIB în octombrie 2019).
„Bulgaria are interesul să intre în Zona Euro pentru a se baza pe capacitatea de protecție” a BCE, deoarece „lumea devine în continuare mai turbulentă”, a subliniat Georgieva.
Politicile populiste au îndepărtat România de Zona Euro
În Raportul din 2018 al Comisiei Europene, România apărea ca fiind cel mai puțin pregătită din cele șapte state membre care ar urma să adere la zona euro. Țara noastră îndeplinea un singur criteriu din cele patru.
Toate celelalte șase state erau mai bine pregătite decât România, iar șefi de pluton erau Bulgaria, Suedia și Croația, țări care îndeplineau trei din patru criterii.
Frustrant este că România a devenit codașă în doar câțiva ani de guvernare Dragnea, pentru că în 2014-2016 era fruntașă. Țara noastră a îndeplinit criteriile formale pentru aderare în 2014 și 2015, iar în 2016 vedea deschizându-i-se ușa Zonei Euro. Alegerile din decembrie 2016, care au adus PSD la guvernarea cu uscor zdrobitor, au distrus tot ce se construise în ani de trudă și austeritate.
În prezent, orizontul pentru aderarea României la Zona Euro este 2024-2026, dar e mai mult o dorință. În realitate, suntem mai departe ca oricând în ultimul deceniu de acest obiectiv. Deficitul și inflația sunt enorme, iar leul se depreciază accelerat, pe fondul politicilor populiste lansate în mod iresponsabil de guvernările PSD și cărora nici guvernarea PNL nu pare dispusă să le pună stop într-un an cu dublă miză electorală.
Treptat , treptat ne îndreptăm de Europa…. să vedem ce zone monetare găsim!!!…, păi zona rublei…zona lirei turcești… zona drahmei…riali..yuani…e plin pământul de zone și bani…. trebuie numai să întindem mâna să -i luăm….e zic să luăm moneda Botswana in mână ..