Aplicarea Legii pensiilor în forma votată de Parlament, care prevede creșterea punctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie, ar provoca un dezechilibru major în finanțele publice, avertizează Consiliul Fiscal (organism consultativ), în Opinia sa privind bugetul de stat.

Astfel, Consiliul Fiscal arată că majorarea pensiilor conform legii inițiate de PSD ar duce deficitul bugetar la cifre catastrofale:

  • 4,6 – 4,8% din PIB în 2020
  • peste 6% în 2021
  • peste 7% în 2022.

Concluziile Consiliului Fiscal

  • Potrivit estimărilor, România avea în anul 2019 cel mai ridicat nivel al deficitului bugetar din UE, atât efectiv, cât și structural. Mai mult, deteriorarea soldului bugetar în perioada 2015-2019 a fost de departe cea mai accentuată din UE. În această perioadă, la nivelul UE, toate țările și-au îmbunătățit soldul bugetar, România fiind pe contrasensul politicilor fiscal-bugetare la nivel european. Deficitele bugetare ridicate vor avea corespondent, mai devreme sau mai târziu, în majorarea datoriei publice.
  • În ultimii doi ani și jumătate a fost abandonată abordarea bazată pe reguli în ceea ce privește indexarea punctului de pensie, deși aceasta este cuprinsă în legislație, în favoarea unei abordări discreționare, care implică stabilirea de către Guvern în mod arbitrar a valorii punctului de pensie.
  • Consiliul Fiscal (CF) remarcă progresul în direcția transparentizării construcției bugetare operată cu prilejul celei de-a doua rectificări bugetare aferente anului 2019 – în sensul actualizării proiecției de venituri și al recunoașterii în cheltuielile bugetare a unor obligații restante.
  • Ultimele informații disponibile cu privire la execuția bugetară aferentă anului 2019 sugerează, în opinia CF, o evoluție și mai nefavorabilă în raport cu estimările Ministerului Finanțelor Publice (MFP). Astfel, CF estimează un minus de venituri bugetare, fără a le lua în calcul pe cele din fonduri UE, de cel puțin 0,25% din PIB, în timp ce riscul depășirii anvelopei la categoria cheltuieli cu bunuri și servicii s-ar materializa probabil la un nivel de cel puțin 0,2% din PIB. Aceste date vor avea impact în același cuantum asupra construcțiilor bugetare subsecvente.
  • Ulterior adoptării proiectului de buget aferent anului 2020, a intervenit o serie de modificări în nivelul taxelor și impozitelor, în principal în sensul reducerii acestora. Cumulat, acestea vor conduce la venituri bugetare mai reduse cu circa 0,5% din PIB și, ceteris paribus, la un nivel al deficitului bugetar pentru anul 2020 mai ridicat cu același cuantum.
  • Evoluțiile menționate mai sus echivalează cu o încordare și mai mare a bugetului public, stare subliniată de opiniile recente ale CF și care se caracterizează prin puținătatea veniturilor fiscale și presiuni foarte mari pe resursele sale.
  • Considerând informațiile disponibile în acest moment, estimarea CF privind nivelul deficitului bugetar pentru anul 2020 se plasează în intervalul 4,6 – 4,8% din PIB, rezultând un ecart față de ținta MFP de 1 – 1,2% din PIB. Această situație foarte complicată reclamă măsuri suplimentare de consolidare.
  • Majorarea programată a punctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie 2020 ar avea loc în contextul unui derapaj bugetar de proporții deja existent. Chiar fără această măsură, estimarea CF privind deficitul bugetar pentru anul curent este de 3,8 – 4,1% din PIB;
  • Reducerea deficitului cash din anul 2020 comparativ cu anul 2019 este sprijinită de două elemente cu caracter temporar/excepțional (engl. one-off), respectiv rambursările în contul taxei auto efectuate în anul 2019 în cuantum de 2,8 mld. lei și preconizata închiriere în anul 2020 a benzilor de frecvență 5G pentru următorii 10 ani de către operatorii de telefonie mobilă, de la care se așteaptă încasări bugetare de circa 2,5 mld lei. Aceste elemente justifică o reducere a deficitului cash în anul 2020 față de anul 2019 de circa 0,47% din PIB, fără ca aceasta să implice vreun efort de ajustare.
  • Un element cu impact major asupra construcției bugetare pentru anul 2020, precum și pentru anii următori, este reprezentat de creșterea cheltuielilor aferente bugetului asigurărilor sociale de stat, determinată, pe de o parte, de plata la nivelul întregului an a pensiilor majorate cu 15% la 1 septembrie 2019 (care generează un plus de cheltuieli bugetare față de anul 2019 de circa 6,4 mld. lei) și, pe de altă parte, de majorarea preconizată de 40% programată să se aplice de la 1 septembrie 2020 (care generează un plus de cheltuieli bugetare în anul 2020 de 10 mld. lei, corespunzător celor 4 luni de aplicare). Această situație comportă mai multe aspecte ce complică starea bugetului public.
  • Majorarea cu 40% a punctului de pensie programată pentru 1 septembrie 2020, în condițiile unei inflații prognozate sub 4%, ar echivala, de departe, cu cel mai înalt ritm de creștere reală din ultimii 30 de ani.
  • Impactul majorării cu 40% a punctului de pensie de la 1 septembrie 2020, precum și al celorlalte măsuri cuprinse în noua lege a pensiilor, va fi pe deplin observabil la nivelul anului 2021. Estimarea CF privind deficitul bugetar din anul următor este de peste 6% din PIB (în lipsa unor măsuri compensatorii). Deteriorarea ar continua și în anul 2022, la peste 7% din PIB. În aceste condiții, o corecție către niveluri apropiate de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, avute în vedere de autorități în cadrul fiscal-bugetar pe termen mediu, apare drept extrem de ambițioasă, problematică și, totodată, este absolut necesară. Este greu de imaginat că piețele financiare ar tolera deficite bugetare de o asemenea magnitudine.
  • Reducerea accizelor la produsele energetice are un impact bugetar, inclusiv cel de la nivelul TVA, de -3,6 mld. lei sau 0,32% din PIB. Eliminarea supra-impozitării salariaților cu timp parțial de muncă conduce la un minus de încasări din contribuții de asigurări de -1,56 mld. lei sau 0,14% din PIB. Abrogarea unor prevederi din OUG nr. 114/2018 (eliminarea taxei pe activele bancare și a impozitării suplimentare a sectorului energetic) are un impact negativ estimat la – 0,1-0,15% din PIB. În sensul creșterii veniturilor bugetare a acționat o majorare suplimentară a accizei la țigarete, care este anticipată să genereze un plus de încasări de circa +0,7 mld. lei.
  • În opinia CF, cu cât corecția bugetară va începe mai târziu, având în vedere și riscurile în creștere, în sensul unei performanțe economice și fiscale mai nefavorabile, cu atât amploarea măsurilor corective necesare ar fi mai ridicată și implicit costurile economice și sociale ar fi mai însemnate.
  • Corecția bugetară este reclamată nu numai de pericolul intrării sub incidența PDE, ci și de necesitatea de a demonstra că suntem în stare să recâștigăm controlul asupra finanțelor publice. Corecțiile induse de piețele financiare sunt mai dureroase decât cele realizate intern și din timp.
  • Consolidarea bugetară este esențială pentru consolidarea macroeconomică.
  • CF salută intenția Guvernului de a reforma ANAF, inclusiv prin informatizarea activității de colectare a veniturilor. Această reformă poate contribui în mod semnificativ la consolidarea bugetară (reducerea deficitelor), dar ar fi imprudent ca bugetul public să mizeze pe venituri incerte.
  • Activismul fiscal/bugetar pentru care se pledează în alte țări din UE și în SUA nu este practicabil în condițiile deficitelor interne și externe mari ale României; notăm aici că leul nu este monedă de rezervă.
  • Politica fiscal-bugetară își menține caracterul expansionist, chiar și în condițiile unui deficit bugetar care a depășit considerabil pragul de 3% din PIB aferent brațului corectiv al Pactului de Stabilitate și Creștere. Această evoluție este în contradicție cu regulile fiscale naționale și europene, cu articularea politicii fiscale a tuturor celorlalte țări (exceptând Estonia) din UE.
  • Asemenea niveluri înalte ale deficitului bugetar, admițând că ar fi tolerate de piețele financiare (ceea ce este o ipoteză „eroică”), conduc la acumularea de datorie publică și la vulnerabilizarea masivă a stării finanțelor publice, spațiul fiscal fiind practic epuizat.