Președintele Klaus Iohannis a solicitat miercuri Guvernului să elaboreze un proiect de lege pentru asigurarea dreptului la vot, care să poată fi adoptat de Parlament până la finalul acestei sesiuni parlamentare.
Principalele declarații ale președintelui
- Zeci de mii de oameni au fost nevoiți să stea ore întregi la cozi infernale pentru a vota
- Foarte mulți nici măcar nu au apucat să voteze
- A fost o situație des întâlnită în străinătate
- Dreptul de vot garantat de Constituție e fundamental, câștigat prin multe sacrificii și avem obligația să asigurăm toate condițiile ca să fie exercitat
- Votul ține de esența oricărui regim democratic și nici un cost nu e prea mare pentru a găsi acele mecanisme electorale funcționale
- Indiferent de contextul politic, toate instituțiile abilitate, și mai ales Parlamentul, Guvernul, ministerele de Interne și Externe și AEP au obligația să ia toate măsurile pentru a elimina factori care au dus la împiedicarea votului
- Măsurile trebuie să vizeze toate tipurile de alegeri
- Un Cod electoral care să unifice și omogenizeze prevederile legale
- Imediat după incidentele din 26 mai am anunțat un grup de lucru la Administrația Prezidențială
- Mulțumesc tuturor românilor care, dând dovadă de un simț civic deosebit, ne-au transmis propunerile lor
- În urma dialogului consistent cu autoritățile responsabile, ONG și experți, au fost identificate măsurile necesare ce trebuie urgent adoptate
- În acest sens, cer guvernului să elaboreze urgent un proiect de lege care să poată fi adoptat de Parlament până la finalul acestei sesiuni parlamentare
- Solicit partidelor parlamentare să depună toate eforturile pentru ca proiectul de lege să respecte standardele și exigențele necesare
- Dacă situația o va impune, voi cere convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului pentru discutarea în regim de urgență a proiectului
- Acordul politic național pentru parcursul european prevede explicit angajamentul partidelor semnatare de a transpune în legislație în cel mai scurt timp măsurile necesare pentru respectarea dreptului de vot
- Am transmis azi o scrisoare premierului și președinților Parlamentului în care sunt prezentate detaliat soluțiile găsite în grupul de lucru care trebuie introduse rapid în legislație:
- debirocratizarea procesului de vot în secțiile din străinătate
- dotarea corespunzătoare a secțiilor
- modificarea legislației pentru procedurile la închiderea secțiilor
- mărirea numărului de secții în străinătate
- votul anticipat pentru alegerea președintelui României
- extinderea dreptului de vot prin corespondență la toate tipurile de alegeri
- Atenționez autoritățile că au obligația și responsabilitatea de a pune în aplicare aceste măsuri pentru a se asigură că toți cetățenii români își vor putea exercita neîngrădit dreptul la vot
Meleşcanu trebuie să plece!
Schimbarea în bine a situaţiei Diasporei de vot nu poate începe fără plecarea din funcţie a principalilor vinovaţi pentru blocarea votului în 26 mai: Teodor Meleşcanu şi Carmen Dan.
Recent, majoritatea PSD-ALDE a respins moţiunea Opoziţiei împotriva ministrului de Externe.
În pledoaria sa mizerabilă şi jignitoare pentru bunul-simţ, Meleşcanu a invocat Legea 33 din 2007, pentru a aruncat vina pe entitatea care are competenţe legate de organizarea procesului de votare în străinătate şi pregătirea secţiilor de votare: Biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate.
O practică bolşevică, de a distrage atenţia de la vinovatul numărul 1 pentru batjocura la vot: ministrul de Externe. Adică, Teodor Meleşcanu.
Scuze de doi lei, tip activistul de partid
„Din păcate, în marea majoritatea secţiilor nu am avut secţii complete. Singurul partid care a avut reprezentanţi în toate secţiile de votare, mai puţin una, a fost USR. Chiar în dimineaţa alegerilor, 86 de reprezentanţi ai partidelor politice nu s-au prezentat la secţia de votare – este una din temele care au creat foarte mari probleme în administrarea actului electoral”, a spus Meleşcanu.
Scuzele acestuia nu schimbă cu nimic situaţia. Şi în 2014, şi în 2019, el a fost ministrul Afacerilor Externe. Deci el putea schimba situaţia, dacă ar fi vrut. Dar nu a vrut, pentru că românii din Diaspora nu-l vor pe el şi nici nu vor să audă de fosile bolşevice ajunse în fruntea statului român.
