Președintele francez Emmanuel Macron este ca un pompier care a dat foc casei, apoi a stins-o după ce arsese jumătate, caracterizează profesorul Valentin Naumescu situația din Franța după alegerile parlamentare anticipate de duminică. Situația este mai proastă pentru democrația franceză decât înaintea acestor alegeri convocate pripit de Macron, dar încă se mai poate face o guvernare cât de cât echilibrată și responsabilă, mai spune expertul în relații internaționale.
O mobilizare la vot fără precedent a făcut ca ascensiunea extremei drepte, de care se temea toată lumea, să nu se producă. Rassemblement National (Reunirea Națională), partidul de extremă dreapta condus de Marine le Pen, a pierdut alegerile în mod surprinzător, terminând pe locul 3, după alianța partidelor de stânga NFP (Nouveau Front Populaire – Noul Front Popular) și după ENS (Ensemble pour la Republique – Împreună pentru Republică).
Conform rezultatelor oficiale, NFP a luat 182 de locuri în noul Parlament, ENS – 168, RN – 143, Les Republicains (LR) – 45, iar alte formațiuni și independenți – 39.
Este o situație mult mai proastă decât cea rezultată din alegerile de acum doi ani. Macron a dizolvat Parlamentul după alegerile europarlamentare din 9 iunie, când extrema dreaptă RN a obținut un scor foarte bun. Însă ce a rezultat din acea mișcare pripită nu face decât să complice lucrurile, spune profesorul Naumescu.
Într-un scurt comentariu făcut luni dimineață, expertul explică (folosind cifre de la exit-poll-uri, care ulterior s-au mai modificat, odată cu anunțarea rezultatelor oficiale): „Macron, POMPIERUL care a dat foc la casă și apoi a stins incendiul, după ce a ars jumătate din casă! Situația politică internă este mai proastă decât cea de dinainte de 9 iunie. Parlamentul pe care l-a dizolvat crea incomparabil mai puține probleme de guvernare a Franței decât actualul. RN a crescut în 2 ani de la 89 mandate la (probabil) 143 de mandate. Enorm! Dacă ne uităm la VOTURILE FRANCEZILOR, RN are 37,1%, NFP 26%, Ensemble 24,7%!!! Ensemble, blocul centrist al lui Macron, fusese primul în alegerile din 2022 (fără să aibă, ce-i drept, o majoritate absolută, dar foarte aproape), acum este al doilea. Singura șansă pentru o guvernare echilibrată ar fi dezintegrarea NFP și o coaliție centristă în jurul Ensemble, fără LFI și Partidul Comunist, dar cu LR (republicanii de centru-dreapta)“.
Pe termen scurt poate fi o ușurare, dar în perspectivă această situație s-ar putea transforma într-o capcană, pentru că Guvernul rezultat va fi unul slab și va încasa în continuare decontul eșecurilor, ceea ce creează premisele unei victorii majore în 2027, când vor avea loc și alegerile prezidențiale, explică profesorul Naumescu într-o altă postare.
Acesta menționează că supraviețuirea Europei poate depinde de felul cum se va descurca fragila coaliție care se conturează: „Cert nu va guverna RN! Nu va exista o majoritate absolută a unui partid (bloc) în noul Parlament, ceea ce era previzibil. Probabil, o coaliție centristă, cu Ensemble ca principală forță a Coaliției, LR, republicanii de centru-dreapta (dacă se alătură și ei, destul de posibil) și 1-2 partide de stânga moderate, să sperăm fără LFI și fără Partidul Comunist. NFP nu este un partid și se va dezintegra după alegeri. Filtrul turului al doilea împotriva RN a funcționat și de data aceasta. (…) Este esențial pentru Franța și UE ca guvernarea centristă care va urma (presupunând că vor fi și LR și câteva partide de stânga moderate din NFP, fără LFI și fără comuniști) să dea satisfacție până în 2027“.
Până atunci, putem doar constata că, pentru Putin, rezultatul alegerilor din Franța este al doilea mare eșec în ultimele zile, după cel din Marea Britanie. În ciuda unui avans al extremiștilor și al formațiunilor susținute de Rusia, marile puteri europene nu s-au prăbușit. Rassemblement National are legături foarte dubioase cu Moscova, cum are, de altfel, și cealaltă extremă franceză, Partidul Comunist și La France Insoumise (Franța Nesupusă).
Aceste trei formațiuni se pare că vor rămâne în afara guvernării, chiar dacă ultimele două au făcut parte din alianța NFP, a partidelor de stânga regrupate în fața pericolului extremei drepte.
Adica solutia de la Bucuresti, pentru a evita problema de la Sofia. Imorala, pe termen scurt dar singura.
Despre politica lui Macron, din presa straina, eu asta am inteles, ca a vrut sa stearga linia de separare dintre stanga si dreapta. Asta nu mi-a sunat prea bine.
Dar tocmai asta a realizat extrema dreapta cand i-a condus pe oameni la vot. Matematic, prin tranzitivitate, Macron a jucat in extrema sau a fost jucat in extrema. Vremuri extreme, decizii extreme. Decizia de dizolvare am dezaprobat-o si aprobat-o fifty-fifty. 50 procente chiar am admirat decizia si credinta lui Macron in democratie si votul cetateanului francez. Prin prisma dezaprobatoare m-am uitat cu ochiul esticului patit si ingrozit de rezultatul votului ce nu gandeste implicatiile mai largi, dincolo de acadeaua de moment, vot usor de obtinut, votul din batatura proprie. In batatura locala, oriunde ar fi asta, accept decizia majoritatii, dar stiu ca s-a strigat timbeeeeer, ca trebuie sa ma adapostesc ca cade.
Destept tare,naumescu asta…si ce trebuia sa faca,dupa dezastrul de la europarlamentare,sa o lase pe le pen sa „creasca” in continuare,pana la alegerile la termen?Mai bine lasa-ne Nene,ca Tara aia are capacitatea sa se redreseze,e o democratie totusi,presa e cu ochii pe coruptie cum la noi nu a fost, nu este si nu va fi !!!Mai bine sparge seminte la teveurile ciordacilor,ca de analisti externi romanasi nu are nevoie o tara ca Franta!
Noul Front Popular este urmasul Frontului Popular din anii ’30 care a fost o actiune politica manevrata abil de serviciile secrete staliniste si care a sprijinit interventia sovietica in Spania in 1937, interventie materializata prin aducerea unei cantitati impresionante de armament greu (tunuri, tancuri) incarcate la Odessa si descarcate la Cartagena, a adus agenti KGB care se ocupau sa vaneze trotzkisti si lideri ai partidelor de stanga nesupuse total lui Stalin iar apoi sa ii bage in incineratoare mobile aduse din tara sovietelor, sa ordone mascrarea elementelor ostile din clasele superioare spaniole (cler, burghezie, oameni politici de dreapta dar si muncitori sindicalisti care nu erau „prietenosi” cu comunistii lui Dolores Ibarruri si Santiago Carillo), etc. Principalii componenti ai „neo-aliantei” galo-comuniste, PC si Franta Nesupusa (bunului simt as adauga) sunt urmasii slugilor sovietice Maurice Thorez si George Marchais, care daca ar fi venit la putere in timpul razboiului rece ar fi facut acelasi prapad pe care l-au facut in Romania Ghitza Dej si ciracii sai. Nu exista baieti buni in aceasta alianta rosie asa cum crede in mod naiv dl universitar de la Cluj. Daca se gandeste la fragmentele anemice ale fostului partid socialist atunci m-am lamurit cu „analiza” sa.
Pentru asasinul de la Moscova, plasarea pe primul loc al unei aliante politice de extrema stanga care este urmasa unei aliante politice care a servit intereselor lui Stalin in anii dinainte de WW II, este o optiune chiar mai buna decat alternativa in care nationalistii de la RN ar fi castigat alegerile.
Oricum se pare ca la fel ca si cei din serviciile secrete, care in mod cert isi mananca de pomana salariile si virtual pensiile speciale mai ales acum in contextul razboiului din Ucraina, marii nostrii specialisti in relatii internationale , care incaseaza din multiple surse venituri, nu se lasa mai prejos.
Rusii finanteaza ambele extreme si incearca sa starneasca un razboi civil, interetnic, religios. Care probabil va incepe in cativa ani.
Soarta poporului francez nu poate fi decisa de camerunezii adusi de guvernele tradatoare si filo-ruse si filo-sovietice.
Nimic nou sub soare.
De adaugat cum l-au jupuit de viu sovieticii pe Andreu Nin, care se opusese jefuirii Bancii Nationale a Spaniei. L-au jupuit de piele timp de 2 saptamani. In final peste 800 de tone de aur si-au gasit drumul catre Piata Rosie. Cu tot cu taratura Ibaruri calare pe lazi.
Iar jegosul de Hemingway s-a gasit sa faca misto de bietul Andreu Nin. Ca agent KGB de bine si laureat Nobel, pentru oroarea literara „For Whom the Bells Toll”.
Parte din tunurile grele Skoda fusesera platite de Romania, si deturnate spre Spania de catre tradatorii Maniu, Titulescu si Benes. Via Schneider. Toata conducerea Skoda lucra pentru NKVD.