În urmă cu 15 ani, Vladimir Putin nega cu vehemență faptul că următoarea sa țintă, după Georgia, va fi Ucraina. Într-un interviu acordat în 2008 postului german de televiziune ARD, fostul colonel KGB (actualul FSB) excludea orice intervenție militară a țării sale în vecina de la sud-vest. Ucraina era condus atunci de Viktor Iușcenko, otrăvit de Kremlin în 2004, cu dioxină, pentru a nu mai apuca al doilea mandat și a permite astfel venirea la putere a unui președinte pro-rus.
Când a ordonat otrăvirea lu Iușcenko, Putin știa mai mult ca sigur că, odată scos din joc acest președinte pro-occidental, viitorul lider al Ucrainei va fi pro-rusul Viktor Ianukovici. De aceea, a făcut câteva declarații care astăzi par neverosimile.
Comparând situația din Georgia cu cea din Ucraina, Putin a spus că marea diferență este că în al doilea caz nu există niciun fel de conflict etnic. Mai mult, a întărit ideea că Federația Rusă a recunoscut oficial granițele Ucrainei din acea perioadă!
Interviul realizat de canalul de televiziune ARD a fost difuzat la scurtă vreme după ce separatiștii din Osetia de Sud (regiune autonomă din sudul Caucazului), sprijiniți militar de Rusia, au reușit să se desprindă de Georgia și să-și proclame unilateral independența, care a fost recunoscută doar de camarila lui Putin. Tot în 2008, ceeași „rețetă” criminală a fost aplicată de ruși și pentru a ocupa Abhazia, regiune georgiană de pe țărmul Mării Negre.
În cele din urmă, s-a dovedit că primul oficial occidental care a vorbit despre despre intențiile Rusiei cu privire la Ucraina, Bernard Kouchner, ministrul francez de Externe din acea perioadă, a avut perfectă dreptate.
La 6 ani de la acel interviu, Rusia a capturat militar toată peninsula Crimeea, pe care a anexat-o printr-un referendum ilegitim, cu ajutorul mai multor trădători din politica și armata Ucrainei, care făceau parte din „rețeaua Ianukovici” (președintele îndepărtat de la putere de „revoluția portocalie” și refugiat în Rusia).
„Acolo n-a fost niciun fel de conflict etnic, spre deosebire de cel dintre Osetia de Sud și Georgia”
Jurnalist ARD: Ministrul Afacerilor de Externe al Franței, domnul Kouchner, și-a exprimat recent îngrijorarea că următorul conflict ar putea fi în Ucraina, mai precis în Crimeea și Sevastopol, ca bază pentru flota navală a Rusiei. Sunt Crimeea și Sevastopol o țintă pentru Rusia?
Vladimir Putin: Ați spus „următoarea țintă”. Nu am avut nicio țintă aici (se referă la sfâșierea Georgiei, în acel an 2008 – n. red.). Deci, cred că a vorbi despre un fel de „țintă următoare” este inadecvat.
Jurnalist ARD: Deci excludeți asta?
Vladimir Putin: Dacă îmi permiteți să răspund, veți fi mulțumit. Crimeea nu este niciun fel de teritoriu disputat. Acolo n-a fost niciun fel de conflict etnic, spre deosebire de conflictul dintre Osetia de Sud și Georgia. Iar Rusia a recunoscut demult frontierele Ucrainei de astăzi. În general, ne-am încheiat discuțiile despre granițe. Problema delimitării rămâne în continuare, dar acesta este doar un punct de vedere tehnic. Cred că întrebările cu privire la astfel de obiective pentru Rusia au nuanțe provocatoare.
Ocupat de ruși în 2014, Sevastopolul a fost aracat de ucraineni în 2023. Comandamentul Flotei Ruse la Marea Neagră fost decimat
Pe 22 septembrie 2023, sediul general al flotei navale rusești, de care se pomenea în interviul din 2008, era tocmai la Sevastopol. Era, pentru că în acea zi a fost bombardat puternic cu rachete franco-britanice Storm Shadow din dotarea Forțelor Armate Ucrainene. Conform primelor date preliminare apărute pe mai multe canale de Telegram, inclusiv în presa ucraineană, ar fi vorba despre cel puțin 34 de oameni morți. Dintre ei, mai mult de jumătate ar fi ofițeri.
Cadavrele sunt greu de identificat, fiindcă au rămas doar fragmente din ele. Unul dintre ofițerii de top pieriți ar fi chiar comandantul Flotei Ruse la Marea Neagră, amiralul Viktor Nikolaevici Sokolov. La momentul exploziilor, acesta s-ar fi aflat în biroul său de lucru.
