După mai bine de o săptămână în care cei mai apropiați oameni ai săi au inflamat spiritele în România, generând un val de manifestări anti-austriece și, prin extensie, anti-occidentale, președintele Klaus Iohannis a ieșit miercuri să dea asigurări că „nu va exista un boicot la adresa Austriei din partea statului român și a autorităților din România”. Între timp, însă, nechibzuita mișcare a președintelui Iohannis și a PNL – care au instrumentat o vastă campanie de presă și pe rețelele de socializare tocmai în direcția negată acum de șeful statului – a scăpat de sub control.
Chiar în timp ce Klaus Iohannis dădea asigurări miercuri că răspunsul României va fi doar diplomatic și că nu vor exista răfuieli, instituții ale statului anunțau că-și mută conturile de la „băncile austriece” și că vor înceta orice relații economice cu firme din această țară!
Mai mult decât atât, primul care a lansat cererea de a fi boicotate companiile austriece a fost tocmai portavocea lui Iohannis în PNL, europarlamentarul și prim-vicepreședintele partidului, Rareș Bogdan.
Liberalii, prin presa finanțată cu bani de la buget și prin purtătorii lor de mesaj de pe rețelele de socializare, au alimentat în ultimele zile nu doar mesajele de ură împotriva Austriei și, prin extensie, cele anti-UE și anti-occidentale, dar și teorii ale conspirației care merg în aceeași direcție: austriecii ne-au cerut gazele, olandezii vor porturile Constanța și Varna, de fapt votul Vienei a fost instrumentat de nemți etc.
Nu e clar în acest moment dacă declarațiile lui Iohannis sunt de complezență sau dacă președintele a înțeles între timp că a mers prea departe cu cartea populismului și a demagogiei.
Cert este că el a mai făcut miercuri o serie de alte afirmații complet inadecvate, care arată că este efectiv rupt de realitate. Iohannis s-a lăudat, nici mai mult, nici mai puțin, cu reușitele clasei politice românești și chiar cu ale „echipei mele”! Asta, într-un moment în care diplomați, experți în relații internaționale, politologi, jurnaliști cu experiență spun clar că principala vină pentru eșecul României în încercarea de a adera la Spațiul Schengen o poartă tocmai oamenii lui Klaus Iohannis: premierul (Ciucă), ministrul de Interne (Bode), ministrul Justiției (Predoiu) și ministrul de Externe (Aurescu).
Într-un anumit punct, Iohannis a amintit miercuri de discursul de astă-toamnă, când acuza USR-ul că e de vină pentru criza guvernamentală pe care tocmai el, președintele țării, o pregătise îndelung negociind pe sub masă aranjamente cu PSD.
Mai jos, câteva dintre declarațiile făcute miercuri de președintele Klaus Iohannis, după ce România a ratat joia trecută (acum 6 zile) intrarea în Spațiul Schengen prin opoziția Austriei.
* „Săptămâna trecută, miniștrii de Interne în Consiliul JAI nu au reușit să aprope intrarea României în Schengen. Se pune problema cum continuăm. Noi, românii, vrem să fim parte din Schengen, e obiectiv principal pentru mine ca președinte.”
* „Avem două probleme. Atitudinea Austriei, care e rezervată, recent cancelarul a spus că acest vot înseamnă o amânare, nu un «Nu» definitiv. E o nuanțare a poziției. Avem însă și a doua problemă: votul Olandei a fost mixt, «Da» pentru România, pentru Bulgaria a fost jumătate «Nu». N-a fost un «Nu» definitiv, e dorința unei amânări până când se rezolvă anumite probleme în Bulgaria.”
* „Acest moment poate fi tratat într-o singură cheie. Cu diplomație. Orice altceva este exclus.”
* „Am auzit nenumărate opinii, sfaturi. Nu va exista un boicot la adresa Austriei din partea statului și autorităților publice din România.”
* „Clasa politică a avut o reușită politică fenomenală, a fost ridicat MCV, și astfel a fost eliminată cea mai importantă piedică politică în fața intrării în Schengen.”
* „Comisia Europeană ne-a sprijinit cu expertiză și bună credință. Președinția cehă ne-a sprijinit foarte mult, au fost extrem de mobilizați.”
* „De la 1 ianuarie vom avea președinția suedeză la Consiliul UE, am discutat deja cu premierul Suediei.”
* „Voi avea multe discuții pentru a vedea cum putem face următorii pași, pentru că trebuie să fie o reușită. Nu își dorește nimeni să ajungem într-un Consiliu JAI cu un vot negativ.”
* „Voi avea întâlniri cu președinta Comisiei Europene, cu premierul ceh, cu premierul suedez și vom începe discuția și cu austriecii, nu trebuie să evităm astfel de discuții.”
* „Am văzut că există mulți sfătuitori publici care creează așteptări legate de Consiliul European. Voi ridica chestiunea n plenul Consiliului, dar soluții practice se vor găsi în viitorul Consiliu JAI. Nu cred că și-a imaginat cineva că Austria și Olanda și-au schimbat poziția într-o săptămână, nu se poate așa ceva.”
* „E nevoie de multă muncă. Echipa mea și miniștrii și-au făcut treaba. Mi se pare ciudată vânătoarea de vinovați declanșată în unele medii. Vinovații nu se găsesc la București, știți bine unde sunt ei.”
* „Mă tem că așa ceva nu va fi posibil (întoarcerea votului la Consiliul European – n. red.), concluziile se adoptă doar cu unanimitate. Pozițiile sunt aceleași ca la Consiliul JAI. Trebuie să reconstruim întreaga abordare, deci va necesita timp. Deci vă rog să nu aveți așteptări, Dar o aderare e posibilă în 2023.”
* „Nu se putea face mai mult, pentru că schimbarea de atitudine a Austriei s-a întâmplat în câteva zile și nu are legătură cu noi, ci cu motivații interne.”
* „Nu au existat condiții noi puse de Austria României, ci Comisiei Europene. Dar argumentul Austriei nu a fost construit împotriva României sau Bulgariei. Ei s-au folosit de această etapă pentru a arăta că au prea mulți migranți.”
* „La cald și emoție, tot felul de analiști vin cu tot felul de soluții. România nu va ataca la Curtea Europeană de Justiție această chestiune.”
* „Poate nu este senzațional, dar România nu e parte a unei probleme, ci parte a unei soluții. Noi avem tot interesul să rezolvăm problemele. Însă, dincolo de explicații, trebuie să fie clar pentru toată lumea: Schengen e una, migrația e alta.”
* „E posibil să apară reacții negative, dar speranța mea e că, dacă venim cu o soluție, oamenii vor vedea că a fost o sincopă, nu o respingere a României. Nu suntem singuri, suntem doriți în UE, în Schengen, dar trebuie să trecem de această sincopă. Nu are rost să cădem într-o sincopă colectivă.”
