Moment realmente epocal în istoria drepturilor omului și, în același timp, de referință pentru sistemul democratic occidental: justiția britanică a respins, luni, cererea SUA ca Julian Assange, fondatorul Wikileaks, să fie extrădat. Sentința a fost dată de judecătoarea Vanessa Baraister, la capătul a săptămâni de audieri și va fi atacată în apel de avocații Statelor Unite.
Australianul Julian Assange (49 de ani) a provocat un scandal uriaș în întreaga lume, în 2010, când a publicat pe Wikileaks cantități industriale de documente confidențiale din corespondența diplomaților americani, dar și acte oficiale întocmite de analiștii serviciilor de informații ale armatei SUA.
Documentele au pus America într-o postură extrem de stânjenitoare, iar împotriva lui Assange a început o vânătoare internațională.
Încercările SUA de a-l captura și acuzațiile de spionaj sau înaltă trădare au fost întâmpinate cu critici dure în întreaga lume, apărătorii drepturilor omului, jurnaliști și reprezentanți ai societății civile poziționându-se de partea lui Assange. Au fost invocate libertatea presei și înseși fundamentele democrației în sprijinul jurnalistului.
În acest context, în plin scandal Wikileaks, în Suedia au apărut în 2010, pe neașteptate, niște femei care l-au acuzat pe Assange de agresiune sexuală. Suedia a cerut arestarea și extrădarea sa.
Temându-se că pasul următor, după expedierea în Suedia, va fi o nouă extrădare către SUA, jurnalistul s-a refugiat, în 2012, în Ambasada Ecuadorului din Marea Britanie, unde a stat ascuns până anul trecut. Trupele speciale au pătruns în clădire și l-au arestat.
De atunci, Assange a fost în arest, unde afirmă că a vrut, la un moment dat, chiar să se sinucidă. El a afirmat că a fost diagnosticat cu o afecțiune din spectrul autismului și cu depresie. Judecătoarea britanică Baraitser a spus că acceptă aceste diagnostice, adăugând că Assange ar fi expus unui risc real dacă ar fi extrădat în detenție într-o închisoare de securitate maximă din SUA. Judecătoarea a menționat, de asemenea, că Assange are inteligența și hotărârea de a ocoli măsurile de protecție împotriva sinuciderilor – și, deci, ar putea să recurgă la acest ges.
Procesul în care s-a judecat cererea de extrădare înaintată de SUA a durat până acum, iar sentința instanței a provocat o explozie de bucurie printre susținătorii lui Assange.
America are 14 zile la dispoziție să facă apel. În caz contrar, sentința rămâne definitivă.
Dincolo de istoria întregului caz, sentința emisă de tribunalul britanic reprezintă un exemplu grăitor al funcționării justiției și instituțiilor într-un stat cu adevărat democratic. Interesul SUA în afacerea Assange este major, americanii fiind foarte determinați să-l captureze. Și totuși, nici faptul că în cauză acuzarea reprezenta puterea numărul 1 a lumii și nici statutul de aliat al Marii Britanii cu SUA nu au contat în sentință. Judecătoarea și-a făcut treaba în mod independente și a luat decizia în funcție de probele puse pe masă de cele două părți.
