USR a sesizat Oficiul European de luptă antifraudă și alte 5 instituții, atât din România, cât și ale Uniunii Europene, privind licitația „cu dedicație“ prin care Poliția a cumpărat, cu 98 de milioane de lei (50% bani europeni), 600 de BMW-uri de afaceristul Michael Schmidt, unul dintre prietenii apropiați ai președintelui Klaus Iohannis. Anunțul privind sesizarea instituțiilor abilitate să cerceteze fraudele a fost făcut miercuri de Cătălin Drulă, președintele USR, într-o conferință de presă.
USR – singurul partid de opoziție rămas în România după ce anul trecut Iohannis a forjat o coaliție PSD-PNL-UDMR – cere verificarea legalității procedurii de achiziție a celor 600 de mașini. Marea problemă a acestei licitații, despre care Ziaristii.com a scris pe larg (aici, aici și aici), este că specificațiile trecute de Poliție în caietul de sarcini se potriveau unui singur tip de autoturism, fabricat doar de BMW. La licitație s-a și prezentat, dealtfel, doar un singur participant, firma Automobile Bavaria a lui Michael Schmidt. În total, de când a devenit Iohannis președinte, firmele prietenului său au câștigat contracte din bani publici în valoare de 148 milioane euro.
Ultima dintre aceste afaceri, cea cu automobilele BMW, a fost sesizată de Sindicatul Europol al polițiștilor, care a acuzat o licitație trucată. Scandalul izbucnit l-a băgat în corzi pe președintele Iohannis, care a declarat, în timp ce se afla la New York, că n-are niciun amestec în această poveste. Imediat, toată conducerea Poliției Române a fost prezentă la o conferință de presă (lucru absolut neobișnuit), unde s-au furnizat explicații foarte neconvingătoare. Spre exemplu, șefii Poliției au spus că s-au luat BMW-uri pentru că e nevoie de mașini puternice pentru a urmări infractorii pe șosele. Dar alte cel puțin 4 companii auto (Skoda, VW, Audi, Mercedes) furnizează mașini tot atât de bune – sau chiar mai performante –, la prețuri mai mici sau asemănătore și cu costuri de service mai scăzute. Toate au fost eliminate de la licitație prin speficiațiile tehnice care li se potrivesc doar BMW-urilor.
Un alt indiciu că situația e delicată pentru Iohannis și Guvern este tăcerea cu care au întâmpinat subiectul televiziunile oligarhilor, plătite cu milioane de euro de partide din bani publici.
În adresa USR se prezintă toate prevederile legislației naționale și europene încălcate de licitația prin care Poliția a cumpărat 600 de BMW-uri de la amicul lui Iohannis
USR menționează, în sesizarea depusă: „Prin includerea în rândul specificațiilor tehnice a unor cerințe cu caracter limitativ se creează premisele încălcării unora dintre principiile fundamentale ce stau la baza atribuirii contractelor de achiziții publice, anume nediscriminarea și tratamentul egal“.
Adresa USR a mers, pe lângă Oficiul European de luptă antifraudă, și la alte 5 instituții: Direcția Generală Organismul Intermediar pentru Transport (DGOIT), Autoritatea de Audit, Curtea de Conturi (pe plan intern), Comisarul pentru Politică Regională și Urbană și Direcția Generală Regio (la nivelul UE).
În documentul trimis de USR scrie, între altele:
„Drept urmare a apariției în spațiul public a unor informații care conduc la suspiciunea că au fost încălcate prevederile legislației naționale și comunitare privind achizițiile publice, vă supun atenției următoarele:
În fapt,
În 13.05.2022, Inspectoratul General al Poliției Române a publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) anunțul de participare cu numărul CN1042665, precum și în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), cu numărul 2022/S 096-264579, având drept obiect achiziționarea de autospeciale, în cadrul proiectului «Dezvoltarea unui sistem mixt mobil de monitorizare a traficului rutier privind încălcarea regulilor de circulație», cu o valoare estimată fără TVA de 98,006,046 RON.
Finanțarea achiziției este prevăzută a se realiza în proporție de 50% din fonduri europene prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, în cadrul proiectului «Dezvoltarea unui sistem mixt mobil de monitorizare a traficului rutier privind încălcarea regulilor de circulație» cod SMIS 125180, diferența de 50% urmând a fi finanțată de la bugetul de stat.
În procedura de achiziție mai sus menționată a depus ofertă un singur agent economic, care a fost și desemnat drept câștigător, selecția fiind făcută în 04.08.2022, ora 13:57, conform înregistrărilor din SEAP.
În 16.08.2022 a fost semnat acordul cadru nr. 467.952/15, valoarea acestuia fiind egală cu valoarea estimată în procedura de achiziție, anume 98,006,046 RON.
În 12.09.2022 a fost semnat contractul subsecvent cu numărul 467.952/15/1, cu o valoare de 16,334,341 RON. În cadrul anunțului de participare cu numărul CN1042665, au fost impuse o serie de specificații tehnice punctuale și potențial restrictive, precum:
– Lungime: min. 4500 – max. 4800 mm,
– Lățime: min. 1800 – max. 2100 mm,
– Înălțime: min. 1410 – max. 1450 mm,
– Ampatament: min. 2800 – max. 3000 mm,
– Tip combustibil: Benzină,
– Cilindree: minim 1900 cm3,
– Trepte de viteză: minim 8+1.
În drept,
Legea nr. 98 din 19 mai 2016 privind achizițiile publice prevede, la Articolul 2, alineatul (2), că principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publică și a organizării concursurilor de soluții sunt: a) nediscriminarea; b) tratamentul egal; c) recunoașterea reciprocă; d) transparența; e) proporționalitatea; f) asumarea răspunderii.
Prin includerea în rândul specificațiilor tehnice a unor cerințe cu caracter limitativ se creează premisele încălcării unora dintre principiile fundamentale ce stau la baza atribuirii contractelor de achiziții publice, anume nediscriminarea și tratamentul egal.
Articolul 156, alineatul (6) din aceeași Lege 98/2016, instituie autorităților contractante obligația de a permite accesul egal al operatorilor economici la procedura de achiziție și de a nu crea obstacole nejustificate în calea deschiderii către concurență a achizițiilor publice. Ori, specificitatea cerințelor tehnice incluse în anunțul de participare cu numărul CN1042665 duce la limitarea accesului la procedura de achiziție și creează, în mod nejustificat, obstacole în calea unei proceduri concurențiale.
În plus, Articolul 8 din Ordonanța de Urgență a Guvernului numărul 66, din 29 iunie 2011, prevede că autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația să sesizeze de îndată Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF) în cazul constatării unor indicii de fraudă sau de tentativă de fraudă.
Totodată, Anexa nr. 1 la normele metodologice Sisteme și Indicatori de Fraudă, aprobate prin Hotărârea Guvernului numărul 875/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, cu modificările și completările ulterioare identifică, la punctul 3.5, indicatorii de fraudă ce au menirea de a indica potențialul existenței unei fraude și care impun verificări suplimentare astfel:
– Cererile de oferte sau propuneri pot conține specificații adaptate pentru a corespunde calificărilor sau competențelor unui anumit ofertant. (…). Specificațiile care sunt prea restrictive pot fi utilizate pentru a exclude alți ofertanți calificați sau pentru a justifica achiziții dintr-o singură sursă și pentru a evita orice concurență.
– Un ansamblu de specificații manipulate care favorizează un anumit contractant.
– Indicatori de fraudă:
a) doar un singur ofertant sau foarte puțini ofertanți răspund la cererile de oferte;
b) există similitudini între specificații și produsele sau serviciile contractantului câștigător; (…)
c) specificațiile sunt semnificativ mai restrânse sau acoperă o sferă mai largă decât în cazul cererilor de oferte anterioare;
d) specificații neobișnuite sau nerezonabile (…)“.
