Comisia Europeană a aprobat joi alocarea a 875,5 milioane de euro din fondurile de coeziune ale UE pentru construirea autostrăzii Sibiu – Pitești. Este o veste uriașă pentru România, care la 102 ani de la Marea Unire încă nu are o autostradă care să lege Vechiul Regat de Transilvania. De 30 de ani se fac nenumărate proiecte, dar costurile de execuție și incapacitatea guvernelor au amânat acest proiect la nesfârșit.
Autostrada Sibiu – Pitești, în lungime de 12 de kilometri, face parte din traseul coridorului IV paneuropean, care pornește din două terminale, Dresda și Nurnberg, se unifică la Praga, apoi merge pe traseul Viena – Bratislava – Gyor, Budapesta – Arad, apoi se bifurcă din nou: o linie merge pe direcția Sibiu – Pitești – București – Constanța, iar cealaltă pe direcția Craiova, Sofia, de unde o ramură se va termina la Salonic, iar alta la Istanbul.
De ce nu s-a făcut nimic până acum
Mare parte din această autostradă care va lega Balcanii de Occident s-a făcut deja. Problemele sunt în România, unde de aproape 20 de ani guvernele se codesc să pornească șantierul din munți.
Începând din 2000, au fost cel puțin două guverne PSD care s-au opus explicit acestui proiect făcut, în mare parte, cu banii UE: cabinetul Adrian Năstase (2000-2004) și regimul Dragnea (2017-2019). Năstase a ignorat ofertele UE de finanțare și a semnat cu Bechtel, în condiții dezastruoase pentru România, contractul pentru Autostrada Transilvania (București – Ploiești – Brașov – Cluj – Oradea). Țara noastră a plătit, pentru acest contract, 1,25 miliarde de dolari, fără ca americanii să construiască autostrada. Năstase n-a fost niciodată tras la răspundere pentru această înțelegere, iar în timpul guvernării Ponta (2012-2015) contractul a dispărut de la Ministerul Transporturilor.
După venirea lui Dragnea la putere, proiectul autostrăzii Sibiu – Pitești a fost abandonat pentru că presupunea fonduri europene, de care guvernarea PSD a fugit precum dracul de tămâie.
Costurile totale ale autostrăzii: 2,7 miliarde de euro. 33% din sumă vine din fondurile de coeziune ale UE
Costurile totale ale Autostrăzii Sibiu – Pitești se cifrează la 2,7 miliarde de euro plus TVA. Dintre aceștia, 875,5 milioane vor veni de la UE. Construcția va fi așa scumpă pentru că lucrările vor fi foarte dificile, urmând să fie străpunși Munții Carpați.
Proiectul depus de România astă-toamnă a fost aprobat de Comisia Europeană, ceea ce înseamnă că lucrările nu se mai pot opri. Autostrada ar trebui terminată în 2026.
În schimb, apariția acestei autostrăzi se estimează că va aduce un boom economic. Fabricile de mașini de la Pitești și Craiova își vor putea exporta mai ușor produsele. Legăturile economice cu UE se vor îmbunătăți substanțial, cheltuielile de transport pentru mărfuri vor scădea, viteza de deplasare va scădea, iar portul Constanța va crește în importanță, odată cu realizarea legăturii între inima Germaniei și acest terminal maritim.
Alocarea acestor bani din partea UE este o imensă victorie pentru România. Premierul Ludovic Orban a ținut să-și arate satisfacția joi: “Chiar dacă decizia s-a luat în ceasul al 12-lea, pe finalul încheierii exercițiului bugetar 2014-2020, este o garanție că banii vor veni. Aş vrea să felicit Ministerul Transporturilor, Ministerul Fondurilor Europene, de asemenea, Ministerul Mediului şi pe cei care au lucrat documentaţiile de mediu pentru această reuşită. Deci, este o garanţie în momentul de faţă că avem banii alocaţi pentru a construi un tronson de autostradă fundamental, primul tronson de autostradă care traversează munţii“.
Dacă le veneau în cap ideea de a provoca metoda accidentul cum a făcut actualul ministru al transporturilor,aveam autostrada gata de zece ani..!!!.. culmea după accident a venit aprobarea fondurilor europene !!!… săracul s-a sacrificat pe altarul transporturilor numai să ne dea ăia bănii.. ,!!…ar trebui să-i ridicam o statuie la Costești !!!..sau la intrarea pe valea Oltului …sub ea să scrie …”eternă recunoștință omului care a făcut (accidentul) autostrada Pitești Sibiu..”..
Autostrada Sibiu – Pitești, în lungime de 12 de kilometri, face parte din traseul coridorului IV paneuropean, care pornește din două terminale,