duminică, mai 26, 2024
AcasăOpiniiUn oraș siberian

Un oraș siberian

-

Un „amic” care pretinde că mă cunoaşte foarte bine, deşi nu l-am văzut niciodată în viaţa mea, m-a sfătuit zilele trecute „ca un tată” să nu mai scriu despre faptul că suntem români şi vorbim limba română. Pentru că în ţara vecină e război, iar noi – românii basarabeni – riscăm să fim ocupaţi oricând.

Aşa că – zice „amicul” – ar trebui să-i lăsăm pe ruşi să vorbească aşa cum vor ei, deoarece „Capul plecat sabia nu-l taie!”. Dar, când i-am răspuns că „Un cap plecat merită uneori tăiat!”, omul s-a supărat.

Mai târziu însă, am dat peste el în farmacie. Am intrat chiar în clipa în care vânzătoarea i se lauda unei bătrâne că nu cunoaşte limba română şi îi cerea să i se adreseze în rusă, pentru că: „Dastali uje!” („Ajunge!”).

Pe „amicul” meu însă nu l-a deranjat afirmaţia femeii, aşa că – binevoitor – s-a grăbit s-o facă pe traducătorul. Uitându-mă la el, mi-am amintit de un caz despre doi bătrâni din Franţa care au adăpostit mulţi ani un refugiat italian. L-au hrănit, l-au îmbrăcat şi l-au adăpostit. Dar, într-o zi, nemulţumit că aceştia nu i-au dat destui bani de buzunar, tânărul le-a incendiat casa. Din vâlvătaia focului n-a reuşit să iasă decât bătrânul, fiindcă soţia lui era imobilizată la pat de mult timp şi omul n-a avut putere s-o ajute.

- Advertisement -

În acest fel înţeleg unii să răsplătească bunătatea. Aşa este răsplătit şi neamul nostru românesc. I-am primit pe aceşti ocupanţi în casa noastră, iar ei îşi bat joc de noi, de limba şi istoria noastră, fiind educaţi după proverbul: „Obraznicul mănâncă praznicul”.

Iar românul basarabean tot apleacă umil capul, ca şi acest „amic”, care este convins că a fi curajos înseamnă să stai ascuns prin buruieni şi să ieşi de-acolo numai când va răsări soarele.

Dar până ne vom decide să ieşim din ascunzători, aceşti străini obraznici care, de câte ori le faci observaţie că nu ne cunosc limba, îţi reproşează că au drepturi, ne vor rescrie istoria din nou. De data asta cu sânge! Fiindcă nu ştim să ne apărăm. Nu ne apărăm limba. Nu ne apărăm ţara. De teamă!

- Advertisement -

Iar rusul ne intimidează tocmai ca noi să nu ripostăm şi să nu avem curaj. Însă fără curaj, acest pământ românesc va deveni unul siberian, în care nu va rămâne nici măcar urma paşilor noştri.

DE ACEEAȘI AUTOARE:

* Un gest de curaj

* Rătăcirea Basarabiei. Rolul propagandei ruse

* „Govori po celoveceski!” – „Vorbeşte omeneşte!”

* În căutarea demnității

* De acasă – acasă

* Poetul neîmbătrânit și teii smulși de ruși

* Educați să ne urască

* Limba unui neam

- Advertisement -

2 COMENTARII

  1. Rusii sunt lacomi si tare mincinosi. Iti iau si au tupeul sa spuna ca ti-au dat.
    Dupa 1944, cand s-au instalat cu armatele in Romania, au carat cat au putut: petrol, grane, alimente si tot ce le-a placut – ca „datorii de razboi” de la stat la stat, dar si individual, dupa sistemul „davai cias, davai palton”. Dar, tot timpul minteau ca sunt binefacatorii de la rasarit.
    Trist este ca, desi cunosteau realitatea, unii romani recitau minciuna lor.
    Romanii sunt stiuti ca molatici, ca lasa de la ei. Dar cei care se transforma in purtatorii lor de cuvamt, nu mai sunt romani, sunt jigodii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisment -
- Advertisment -