Armata teroristului planetar Vladimir Putin a bombardat orașul ucrainean Odessa, port la Marea Neagră, și în noaptea de sâmbătă spre duminică. Pe lângă moartea a doi oameni și rănirea mai multora, rachetele rusești au provocat și „distrugerea” unei catedrale ortodoxe aflate pe lista UNESCO, transmite Agenția France Presse (AFP). Nu e o biserică oarecare, ci cea mai veche din oraș, fondată în urmă cu 229 de ani de un mitropolit născut în Transilvania, afirmat în Moldova și sanctificat în 2016.
Ministerul de Externe al Ucrainei a transmis printr-un mesaj pe Twitter. „Catedrala «Schimbarea la Faţă», situată în centrul istoric al Odesei, protejată de UNESCO, a fost distrusă. O crimă de război care nu va fi niciodată uitată şi iertată”.
Preşedintele Volodimir Zelenski a reacționat astfel: „Rachete împotriva unor oraşe paşnice, împotriva unor imobile de locuinţe, a unei catedrale (…) Vor exista, cu siguranţă, represalii împotriva teroriştilor ruşi pentru Odessa”.
Catedrala „Schimbarea la Faţă” aparține Bisericii Ortodoxe Ucrainene, care este susținută de Patriarhia Moscovei.
Vestitul lăcaș de cult a fost serios avariat: o parte a clădirii a fost distrusă, iar altarele au suferit pagube semnificative.
Echipele de intervenţie au reușit să scoată în siguranță, dintre dărâmături, Icoana Kasperovskaia a Maicii Domnului. Administraţia ucraineană a descris-o ca fiind „sfânta protectoare a Odessei”.
Catedrala ortodoxă „Schimbarea la Față” din Odessa este prima și cea mai importantă biserică din oraș. Fondată în 1794 de Gavriil Bănulescu-Bodoni, catedrala a fost desemnată biserica principală a Novorusiei în 1808 și a fost extinsă continuu pe tot parcursul secolului XIX. Interiorul era căptușit cu marmură policromă, iar iconostasul era și din marmură.
Structura originală a fost demolată de sovietici în 1936. A fost reconstruită începând cu 1999, iar noua catedrală a fost sfințită în 2003.
Bistrița… Muntele Athos… Iași… Constantinopol… Poltava… Chișinău… Kiev… Odessa…
Gavriil Bănulescu-Bodoni (1746–1821), fondatorul Catedralei ortodoxe „Schimbarea la Față” din Odessa, a trăit și s-a format ca teolog în spațiul țărilor române. Conform Wikipedia, el s-a născut la Bistrița și a murit la Chișinău.
Născut sub numele Grigorie Bănulescu-Bodoni, a devenit Mitropolitul Gavriil al Moldovei, Mitropolit de Ekaterinoslav și Herson-Tavriceski, Mitropolit al Kievului și ulterior al Basarabiei.
Gavriil Bănulescu-Bodoni și-a făcut studiile în Transilvania, apoi la Academia duhovnicească din Kiev (1771–1773), la școlile grecești din Patmos, Smirna și la mănăstirea Vatopedu de la Muntele Athos (1773–1776). Devine profesor în Transilvania în anul 1776, apoi la Iași în anul 1777. Se călugărește la Constantinopol în 1779, cu numele Gavriil, continuându-și studiile la Patmos (1779–1780).
În perioada 1781–1782 este profesor de limba greacă, ieromonah și predicator la catedrala mitropolitană din Iași, iar în 1782–1784 – profesor al seminarului din Poltava (Rusia).
Revine la Iași în 1784 și este hirotonisit arhimandrit în 1786, fiind propus episcop la Roman, dar neacceptat de domnul fanariot de atunci. Se întoarce în același an în Rusia, unde ajunge rector al Seminarului din Poltava (1786–1791).
La data de 26 decembrie 1791, Arhiepiscopul Ambrozie Serebrennikov al Poltavei, numit și ocârmuitor de Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse al Bisericii din Moldova (1788–1792), îl hirotonește pe Gavriil ca episcop–vicar de Akkerman și Bender (Cetatea Albă și Tighina).
La 10 februarie 1792, Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse l-a numit mitropolit al Moldovei, dar în aprilie noul domn, Alexandru Moruzi, îl trimite, în stare de arest, la Istanbul.
Fiind eliberat prin intervenția reprezentantului Rusiei la Poartă, s-a reîntors în Rusia, unde a fost numit mitropolit al Poltavei (1793–1799), apoi al Kievului (1799–1803), iar în 1801 țarul Alexandru I l-a numit membru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse. S-a pensionat în 1803, stabilindu-se la Odessa.
La 27 martie 1808, printr-un ucaz al aceluiași țar, a fost numit exarh al Bisericii din Moldova și Țara Românească – ambele țări fiind sub ocupație militară rusă. A fost instalat la Iași pe 22 mai 1808, conducând Mitropolia Moldovei până după pacea de la București (16 mai 1812). În această calitate a tipărit mai multe cărți și a lucrat pentru buna desfășurare a vieții bisericești.
La 21 august 1813, țarul Rusiei l-a numit în fruntea noii Arhiepiscopii a Basarabiei, cu reședința la Chișinău, creată la cererea sa, unde a păstorit până la moarte și unde a înființat un Seminar teologic.
A tipărit cărți esențiale în limba română
Gavriil Bănulescu-Bodoni a înființat o tipografie eparhială, unde au fost traduse mai multe cărți în limba română: Liturghierul (1815), Molitvelnicul (1820), Ceaslovul (1817), Psaltirea (1818), Mineiul de obște (1820), Apostolul (1820), Evanghelia (1820), Tipicul (1821), Bucoavna (1814), Catihisis (1816) – după Platon al Moscovei.
La insistențele sale, s-au tipărit în limba română Noul Testament (1817) și Biblia (1819), la Petersburg.
A mai îndrumat activitatea clerului de mir din eparhie și a mănăstirilor. A zidit câteva biserici la Chișinău și în alte localități, a restaurat biserica Adormirea din mănăstirea Căpriana.
Sfântul Gavriil
La data de 28 iulie 2016, Sinodul Bisericii Ortodoxe din Moldova a reconfirmat o decizie anterioară a Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse din 15 iulie 2016 privind canonizarea Mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni, împreună cu Fericita Agafia de la Mănăstirea Cușelăuca.
Canonizarea Mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni a avut loc la 3 septembrie 2016, ziua înființării Episcopiei Chișinăului și a Hotinului, în fruntea căreia s-a aflat timp de mai mulți ani. Tomosul de canonizare s-a citit la Mănăstirea Căpriana, unde este locul de veșnică odihnă al sfântului.
Ucrainenii au doborât 9 din cele 19 rachete trase de ruși
Ministerul de Interne de la Kiev a anunțat duminică un nou bilanţ: 2 morţi şi 22 de răniţi, printre care 4 copii, după tirurile cu rachete ruseşti din noaptea de sâmbătă spre duminică.
În cursul nopții de 22 spre 23 iulie, Rusia a lansat cinci tipuri de rachete asupra Odessei, provocând pagube infrastructurii portuare și avariind cel puțin șase clădiri rezidențiale, inclusiv clădiri de apartamente. De asemenea, au fost avariate fațadele și acoperișurile multor clădiri din oraș, inclusiv două monumente istorice, a transmis Comandamentul Operativ Sud.
Apărarea aeriană a Ucrainei a raportat că a interceptat 9 dintre cele 19 rachete lansate de Rusia asupra orașului Odessa, care au fost de urm[toarele tipuri:
- 5 rachete de croazieră Oniks, din sistemul de rachete de coastă Bastion (Crimeea);
- 3 rachete de croazieră Kh-22, lansate din aer de aeronave Tu-22MZ (Marea Neagră);
- 4 rachete de croazieră Kalibr, lansate de pe mare (se presupune că de pe un submarin din Marea Neagră);
- 5 rachete de croazieră Iskander-K, lansate de pe uscat (din Crimeea);
- 2 rachete balistice Iskander-M (tot din Crimeea).
Apărarea aeriană a doborât cele 4 rachete Kalibr și cele 5 rachete Iskander-K, însă nu le-a putut intercepta pe cele de tipul Oniks, Kh-22 și Iskander-M.
