România, alături de alte opt țări din Europa – printre care și Suedia –, este încă departe de a se putea considera victorioasă în lupta cu epidemia de coronavirus, iar pentru a ajunge la liman va trebui să mai ia măsuri serioase.
Concluzia le aparține specialiștilor care susțin site-ul endcoronavirus.org, fondat de profesorul Yaneer Bar-Yam, doctor în fizică la celebra universitate MIT din Boston (SUA), colaborator al departamentului de biologie moleculară și celulară de la Harvard (tot din Boston).
România, în categoria a treia, a țărilor care n-au câștigat încă lupta cu epidemia de coronavirus
Pornind de la datele statistice existente până acum, au fost întocmite curbele cu noi cazuri zilnice de infectați pentru 73 de țări care au pus la dispoziție informații.
Țările au fost împărțite în trei mari categorii:
- învingătoare în lupta cu Covid-19;
- aproape învingătoare;
- care trebuie să ia în continuare măsuri serioase pentru a scăpa.
Curba evoluției acestui flagel arată clar că 20 de țări, din cele 73 de pe întregul glob ținute sub monitorizare, se pot considera scăpate de primul val al pandemiei.
Pe listă vigurează și 31 de țări europene.
În prima categorie (învingătoare în lupta cu primul val al epidemiei) se numără 9 țări de pe continentul nostru: Austria, Croația, Estonia, Grecia, Islanda, Luxemburg, Norvegia, Slovacia, Slovenia.
Alte 13 sunt, conform graficului, foarte aproape de ieșirea din epidemie: Azerbaidjan, Belgia, Cipru, Cehia, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Olanda, Portugalia, Spania, Elveția, Turcia.
În ultima categorie, a țărilor care trebuie să se mobilizeze în continuare pentru a stopa virusul, ne regăsim și noi: Belarus, Finlanda, Ungaria, Polonia, România, Rusia, Suedia, Ucraina, Marea Britanie.
De ce nu a depășit România momentul critic al epidemiei
Explicațiile sunt multiple. Într-un interviu acordat săptămâna trecută pentru ziaristii.com, profesor doctor Doina Azoicăi, medic epidemiolog, a explicat că:
- România (alături de alte țări din Est) a intrat în pandemie cu câteva săptămâni mai târziu, ceea ce înseamnă – implicit – că va termina cu același decalaj;
- Există o situație diferită, pentru că populația țărilor din Occident a trecut deja, într-o măsură mare, prin infecție. S-a obținut astfel imunizarea unui procent ridicat din populație – cu un cost, însă, greu de suportat, contabilizat în mii și chiar zeci de mii de morți. În România, măsurile luate din timp de autorități au frânat răspândirea bolii și au limitat numărul deceselor.
Promovat intens, “modelul suedez” este fals. Nordicii au de peste 3 ori mai mulți morți decât România și n-au reușit să iasă mai repede din epidemie
Se poate observa, din grafice, că “modelul suedez”, promovat intens pe rețelele de socializare și chiar de unii oficiali ai unor instituții internaționale, este fals. Se poate spune că Suedia și România – ambele intrate în pandemie mai târziu cu aproape o lună față de alte țări – au avut strategii diametral opuse. Suedia a optat, de asemenea, pentru măsuri restrictive, dar mai puțin severe. România a închis totul la jumătatea lunii martie, timp de două luni.
Rezultatul este că, lovite aproximativ în același timp de epidemie, cele două țări se află acum oarecum în aceeași fază a evoluției. Adoptând o atitudine mai relaxată, Suedia n-a scurtat perioada critică. În schimb, la o populație de 10 milioane de locuitori – de aproape două ori mai puțini decât România –, are cu 10.000 mai multe cazuri (noi – 15.131, suedezii – 25.921) și de 3,4 ori mai mulți morți (România – 939, Suedia – 3.220).
Chiar în momentul redactării acestui text, adică duminică, 10 mai, Suedia are de aproape două ori mai mulți pacienți în stare critică din cauza Covid-19 decât România: noi – 245, nordicii – 425.
Concluzionând, “modelul suedez” a dus, până acum, la 319 morți de Covid-19 la milionul de locuitori, iar “modelul românesc” – la 49 de victime din cauza Covid-19 la milionul de locuitori.
Numărul de teste efectuate la milionul de locuitori nu diferă foarte mult: 12.894 România, 14.704 Suedia.
