România a semnat cu firma turcească Baykar un contract în baza căruia primește drone Bayraktar TB2 în valoare de 321 milioane de dolari, scrie publicația americană de profil „Defense News“. Ministerul Apărării își anunțase deja intenția de a cumpăra 3 sisteme pentru drone Bayraktar încă de anul trecut. Fiecare sistem conținea câte 6 drone și aparatura necesară pentru a fi manevrate. Pachetul mai includea sprijinul logistic, instructajul necesar pentru operatorii români și echipamentele de întreținere.
Aceste aparate de zbor fără pilot, operate de la sol, sunt o variantă low-cost a mult mai rapidelor și sofisticatelor drone occidentale, precum celebrele Reaper americane. Dronele Bayraktar sunt mai lente și nu au capacitățile tehnicii de luptă similare din Occident, dar sunt mai ieftine și s-au dovedit foarte eficiente mai întâi în războiul azero-armean de acum trei ani și, mai recent, în uzul armatei ucrainene contra rușilor, anul trecut.
Dronele Bayraktar TB2 cumpărate de România urmează să ajungă în Baza Aeriană 92 a forțelor aeriene române de la Timișoara. E de remarcat că aceste aeronave fără pilot vor staționa în cel mai îndepărtat punct față de granița de Est, ceea ce sugerează că România încearcă să le pună la adăpost, în cazul unei nedorite agresiuni din partea Rusiei, de primul val al atacului.
România devine a doua țară din UE care cumpără dronele Bayraktar, după Polonia, și, totodată, a treia țară din NATO (Turcia le folosește deja).
România a neglijat grav, în ultimele decenii, echiparea armatei sale. Amenințarea crescândă a Rusiei, care în 2014 a invadat prima oară Ucraina, a dus la schimbarea atitudinii față de această problemă, iar cea de-a doua invazie rusească, lansată în februarie 2022, a accelerat procesul de reechipare a armatei române. Există în derulare un amplu program care prevede modernizarea forțelor militare până în 2040. Este inclusă achiziționarea de avioane americane de generația a 5-a F-35, tancuri Abrams M1A2, drone Bayraktar, sisteme antiaeriene Patriot, simultan cu deschiderea ori modernizarea a noi capacități de producție. Anul trecut, România a alocat 6 miliarde de euro pentru Apărare.
Analiști internaționali apreciază că România urmează să devină, alături de Polonia, unul dintre stâlpii NATO pe flancul estic, situație cerută de agresivitatea tot mai mare a Rusiei în zonă.
Nu e prima oară când tandemul România – Polonia este văzut de Occident ca un baraj în calea expansiunii rusești. Același lucru s-a întâmplat în 1918-1920, când Armata Roșie a încercat prima oară să pătrundă către inima Europei.
