O mişcare neaşteptată s-a petrecut pe scena politică internaţională: demisia Guvernului Medvedev, din Rusia. Decizia i-a luat prin surprindere pe liderii internaţionali, dar şi pe comentatori. Însă ulterior au început să apară şi primele explicaţii pentru acest gest-surpriză: Putin pregăteşte Rusia pentru epoca post-Putin! În care cine va deţine frîiele puterii? Aţi ghicit, tot el!
De ce era totuşi nevoie de o astfel de mişcare cu demisia Guvernului Medvedev? Principala explicaţie dată de analişti priveşte situaţia din interiorul Rusiei. De când regimul Putin a început politica de expansiune odată cu anexarea peninsulei ucraineene Crimeea, ţara a intrat într-o fază de consum imens de resurse, pentru a putea susţine noile planuri de „mărire” ale Kremlinului.
Implicarea Rusiei în mai multe teatre de operaţiuni militare internaţionale, cum este de pildă cazul Siriei, i-a oferit lui Putin recunoaşterea internaţională la care visează dintotdeauna, dar a slăbit coeziunea internă şi mai ales economia ţării.
Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, crede că gestul neaşteptat al demisiei Guvernului Medvedev urmăreşte să pună în aplicare un plan de schimbare tactică la vârful puterii.
„În legătură cu temele pe care le-a adresat președintele Putin în fața parlamentarilor ruși în ceea ce privește modificarea Constituției și într-un fel deplasarea centrului de putere – așa cum este declarat deocamdată – către Parlamentul, către Duma și către Guvernul rus, reprezintă un proiect care, probabil, ar urma să fie pus în aplicare începând cu demisia Guvernului Medvedev și terminând cu anul 2024, când va avea loc, într-o formă sau alta, transferul de putere din epoca Putin într-o epocă post-Putin, deoarece, din punctul de vedere al gândirii politicii ruse, Putin nu este doar un politician, ci este semnalul unei anume culturi în ceea ce privește politica și cum se face aceasta în Rusia”, spune Diaconescu.
Fostul ministru de Externe consideră însă că, dincolo de aparenţe, ce contează cu adevărat în mişcările de pe scena politică de la Moscova este viaţa reală din societate, slăbirea economiei şi implicit deteriorarea nivelului de trai la nivelul omului de rând. O astfel de situaţie are ca ultimă consecinţă slăbirea puterii politice, chiar şi într-o ţară controlată de un regim cu mână forte cum este Rusia.
„În al doilea rând, este problema situației economice din Rusia, care este cât se poate de critică. Din considerente strategice, diverse instituții internaționale de cotații nu plasează Rusia din perspectiva parametrilor economici într-o zonă mult prea joasă. Numai că situația economică, așa cum o resimt cetățenii ruși, este mult mai gravă decât apare în sursele media. Faptul că președintele Putin s-a referit la un moment dat la o rată obligatorie de creștere de 3% arată un anume tip de nervozitate din acest punct de vedere. Modul în care se va gestiona în continuare această situație va fi interesant de urmărit și are legătură cu cele două elemente: chestiunea politică a anului 2024 și situația economică. Va fi interesant de văzut cine vor fi viitorii miniști, mai ales la Apărare și Externe, pentru că pe aceste zone Federația Rusă este foarte hotărâtă și are în acest moment un culoar de a juca la nivel global”, a declarat Cristian Diaconescu la Digi 24.
„Putin e în criză de timp”
Rusia n-are timp de pierdut, a declarat Putin încă la începutul discursului în care s-a concentrat, cum era de așteptat, pe promisiuni sociale, menite să crească rata scăzută a natalității în Rusia. Motivul real pentru graba lui Putin e însă propriul viitor. Constituția Rusiei nu-i permite să mai candideze după două mandate de câte șase ani, notează Roman Gonchearenko în analiza sa de pe Deutsche Welle.
Planul lui Putin prevede mai multe corecturi politice fundamentale: camera inferioară a parlamentului, Duma de Stat, urmează să obțină mai multe competențe și să desemneze pe viitor premierul. Acum, președintele are acest prerogativ de unul singur. Se pare că Putin se așteaptă ca Duma să decidă oricum mereu pe placul lui. Președintele a vorbit despre „patriotismul” majorității partidelor. Cu alte cuvinte: aceste partide sunt loiale Kremlinului. Putin a spus clar că Rusia nu va deveni o republică parlamentară.
„Acest nou sistem de putere îi deschide lui Putin două căi posibile: ar putea să devină premier, ca în perioada 2008 – 2012, sau să se lase ales în funcția de lider al Consiliului de Stat. Această adunare a guvernatorilor regiunilor din Federația Rusă ar obține mai multe prerogative prin schimbarea de Constituție propusă de liderul de la Kremlin. Un lucru e clar: Putin nici nu se gândește să renunțe la putere.
Pentru el și pentru întreaga țară începe o etapă cu final deschis la nivel politic. Chiar dacă anul 2024 pare încă departe, Putin e în criză de timp. Anul viitor urmează deja următoarele alegeri parlamentare. Până atunci, liderul de la Kremlin vrea ca reforma sa să fie gata. Putin mai ține frâiele puterii, așadar are șanse bune să determine soarta Rusiei încă mulți ani”, mai crede analistul Deutsche Welle.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
CITIȚI ȘI:
* Mesaj pentru Moise Guran din partea unui vechi coleg de la Europa FM: „Cade în păcatul jurnalistului intoxicat de propria lui faimă”
* Gâdea a forțat-o pe Cristina Țopescu să plece de la Antena 3 pentru că era „haștagistă”! Acum o plânge cu lacrimi de crocodil
Dacă se enervează Vladimir Vladimirovici, se face țar și pornește o dinastie. Cine-l oprește?