Președintele-tiran al Federației Ruse, Vladimir Putin, a „cedat” de curând Republicii Tatarstan (zisă și „Republica tătarilor” sau „Țara tătarilor”) câteva teritorii din Ucraina cucerite de la începutul invaziei. Este vorba despre trei orașe din regiunea Lugansk: Severodonețk (peste 106.000 de locuitori), Lisiciansk (circa 100.000) și Rubijine (peste 56.000).
Putin încearcă astfel să-i responsabilizeze pe tătari să lupte în continuare în „operațiunea militară specială”, pentru a se „bucura” de alte „favoruri” primite din partea Kremlinului. Dincolo de acest act „binevoitor” se află clar un plan diabolic conceput în laboratoarele de la Moscova.
Fostul colonel KGB intenționează să scape astfel de o bună parte din locuitorii Tatarstanului prin trimiterea lor pe front, ținând cont că acolo este un „ghiveci etnic” și că, adunate la un loc, toate aceste etnii formează – împreună – o majoritate covârșitoare în fața rușilor sadea. În 2021, în Republica Tatarstan erau 53,6% tătari și doar 39,3% ruși.
În plus, în Tatarstan – republică autonomă din centrul Rusiei europene, între Moscova și Munții Ural – locuiesc comunități importante provenite din republicile Udmurtia, Mari El, Uzbekistan, Tadjikistan, Mordovia, Bașchiria sau Ciuvașia. La recensământul din 2010 erau și ucraineni (18.200), azeri (9.500), armeni (6.000) și osețini (2.600), despre care nu s-au mai actualizat noi date și statistici.
Conform dezvăluirilor făcute de colonelul ucrainean Oleksii Melnik într-un interviu acordat site-ului Obozrevatel.com, Tatarstanului i-a revenit misiunea de a se ocupa de așa-zisa „restaurare” a celor trei orașe din regiunea Lugansk, dar și de „reeducarea” tineretului local la principiile putiniste.
Colonelul Melnik are un CV impresionant. El a absolvit:
- Școala Superioară de Piloți de Aviație Militară din Cernigov (Ucraina), pe vremea URSS (1984);
- Institutul de Limbi Străine al Departamentului de Apărare al SUA (1993);
- Școala de Comandanți de Escadrilă a Universității Forțelor Aeriene din SUA (1994);
- Colegiul Regal de Apărare de Științe din Marea Britanie (2007);
- un curs de management al traficului aerian (2001).
Vreme de doi ani, colonelul Melnik a participat la operațiunile ONU de menținere a păcii: în 1996 și 1997. În perioada 2005-2008 a deținut funcția de șef al Departamentului Organizațional și Analitic pentru Asigurarea Muncii din Ministerul ucrainean al Apărării. Actualmente este expert militar și coordonatorul proiectelor internaționale de la Centrul Razumkov.
„Un oraș mic sau o parte a unui oraș mare este impus fiecărei regiuni rusești. De ce Tatarstan? Pentru că aceasta este una dintre puținele regiuni din Rusia care nu este subvenționată”
Obozrevatel.com: A devenit cunoscut faptul că Rusia „a predat” aglomerările urbane Severodonețk, Lisiciansk, Rubijne sub controlul Tatarstanului. O delegație condusă de prim-ministrul acestui subiect al Federației Ruse a vizitat teritoriile ocupate. S-a discutat problema presupusei refaceri a acestor orașe capturate și a „reeducării” tineretului local. Au existat deja fapte similare pe parcursul întregului război? Și ce legătură are Tatarstanul cu asta?
Col. Oleksii Melnik: Aceasta nu este prima astfel de inițiativă. Aproape de la începutul invaziei, Guvernul rus a început intens să stabilească aceste așa-zise legături. Primul lucru care îmi vine în minte este cumpărarea de bunuri furate. Așa încearcă să transfere aceste active dubioase către achiziționarea regiunilor rusești. Un oraș mic sau o parte a unui oraș mare este impus fiecărei regiuni rusești.
De ce Tatarstan? Pentru că aceasta este una dintre puținele regiuni din Rusia care nu sunt subvenționate. Poate că au niște fonduri proprii și încearcă să impună o povară suplimentară acestor regiuni.
Dacă e să ne uităm la publicul rus, nu este foarte entuziasmat de asta. Ei încep imediat să-și amintească de propriile probleme din Ekaterinburg, unde se discută constant subiectul construcției metroului. Ei calculează că s-ar putea construi ceva cu banii pe care i-au transferat de la bugetul local. Când există știri că o școală a fost restaurată undeva în teritoriile ocupate, ei încep imediat să-și amintească de propriile școli. Sau despre instituții medicale etc.
„Nu cred că vreunul dintre investitorii privați va dori să-și investească banii în acele zone. Acest lucru este posibil, însă doar ca o încercare de a cumpăra loialitatea lui Putin”
Obozrevatel.com: Cum pot aceste schimbări să afecteze starea apărării inamicului, capacitatea lui de a ne ataca pozițiile etc.? La urma urmei, regiunea în cauză este situată aproape de linia frontului.
Col. Oleksii Melnik: Merită să amintim un exemplu dintr-o istorie nu atât de veche: acela cu restaurarea capitalei cecene Groznîi în anii ‘90. La acea vreme, mulți dintre oligarhii ruși au câștigat destul de mulți bani din asta. Când o stradă sau un obiectiv a fost luat pentru restaurare, în câteva luni fondurile au fost folosite și literalmente a doua zi s-au raportat ostilități intense. Deci, aceasta este o modalitate foarte bună de a câștiga bani din bugetul Rusiei și din război. Mai ales când aceste obiective sunt aproape de linia frontului.
Obozrevatel.com: Dar, în acest caz, Tatarstanul este cel care ar trebui să investească în această așa-numită restaurare a orașelor ucrainene?
Col. Oleksii Melnik: În orice caz, vorbim despre fonduri bugetare. Nu cred că vreunul dintre investitorii privați va dori să-și investească banii în acele zone. Acest lucru este posibil, însă doar ca o încercare de a cumpăra loialitatea lui Putin. Și totuși, scopul final este acela de a transforma această loialitate în contracte guvernamentale.
Dacă vorbim despre linia de luptă, despre teritorii ocupate ilegal, atunci aceasta este o investiție extrem de riscantă, dacă ar fi fost acolo oameni de afaceri privați. Acest lucru nu se încadrează deloc în schemele normale de dezvoltare a afacerilor.
„Există motive să sperăm că la sfârșitul acestui an sau anul viitor se va face un alt pas spre realizarea practică a apartenenței Ucrainei la Uniunea Europeană”
Obozrevatel.com: Președintele Zelenski a spus că noiembrie și decembrie „ar trebui să devină semnificative pentru Ucraina” în două privințe. În prima este vorba despre sistemul defensiv. El crede că volumul ajutorului acordat Ucrainei de la aliați ar putea crește. În cea de-a doua este vorba despre îmbunătățirea perspectivelor aderării Ucrainei la UE. În opinia dumneavoastră, cât de optimiste pot fi prognozele pentru cele două puncte?
Col. Oleksii Melnik: În ceea ce privește pachetele de ajutor pentru apărare, într-adevăr, președintele face deseori anunțuri fără detalii suplimentare înainte de a le vedea. Mi se pare că acestea pot fi perspective destul de realiste, deoarece, în ciuda primelor îngrijorări cu privire la o posibilă reducere a ajutorului din cauza distragerii atenției asupra conflictului israeliano-palestinian, se pare că se înțelege că, în orice caz, problema victoriei Ucrainei în acest război rămâne pe agenda Occidentului. Prin urmare, există perspectiva de a primi noi pachete de ajutor. Poate ceva din ceea ce Ucraina a cerut de multă vreme de la partenerii săi, iar ei au refuzat, ceva din ceea ce există deja, dar la scară mai mare. Aici văd o perspectivă destul de realistă și absolut practică.
În ceea ce privește integrarea europeană, da, există motive să sperăm că la sfârșitul acestui an sau anul viitor se va face un alt pas spre realizarea practică a apartenenței Ucrainei la Uniunea Europeană. Dar acesta este un proces lung, și nu pași atât de simbolici precum, de exemplu, participarea parlamentarilor ucraineni ca observatori în Parlamentul European.
„Lansarea de rachete peste Ucraina din Marea Caspică are și un motiv, astfel încât, în cazul unei operațiuni anormale, această rachetă să nu provoace distrugeri chiar pe teritoriul Federației Ruse”
Obozrevatel.com: Șeful administrației militare a orașului Avdiivka, Vitali Barabaș, a spus că ocupanții ruși au început să folosească o nouă tactică pentru a crea iluzia că rachetele sunt lansate de pe teritoriul controlat de Ucraina. Așa că, potrivit lui, a văzut cum o rachetă dintr-un avion rusesc a decolat în direcția Pokrovski, care este controlată de Ucraina, apoi s-a întors și a zburat în Avdiivka. Credeți că o astfel de manevră este posibilă din punct de vedere tehnic? Dacă ocupantul încearcă cu adevărat să manipuleze informația, în ce scop?
Col. Oleksii Melnik: Pentru a comenta acest episod anume, trebuie să cunoaștem detaliile, confirmarea video etc., pentru a vedea care a fost manevra acelei rachete. Momentan nu există suficiente informații.
În general, orice mijloc tehnic, inclusiv rachetele, poate eșua. Am văzut rachete care explodează la lansare sau își schimbă traiectoria imediat după lansare și uneori cad literalmente lângă pozițiile de lansare. Deci, defecțiunea echipamentului ar putea fi unul dintre motive.
În același timp, atunci când o rachetă își schimbă brusc direcția de zbor, dacă este o rachetă de croazieră, poate fi o rută complet programată. Racheta poate fi programată pe sistemul de navigație sau cu control GPS. Deci, pot exista diverse motive.
Este de remarcat și faptul că există destul de multe cazuri când rachetele rusești cad sau zboară departe de locul în care au fost lansate. De exemplu, au fost înregistrate cazuri de rachete rusești căzute pe teritoriul Federației Ruse, în special în regiunile Volgograd și Rostov. Lansarea de rachete peste Ucraina din Marea Caspică are și un motiv, astfel încât, în cazul unei operațiuni anormale, această rachetă să nu provoace distrugeri chiar pe teritoriul Federației Ruse.
Tatarstan – „Țara tătarilor”
Republica Tatarstan („Țara tătarilor”), numită și Tataria, este situată în partea central-estică a Rusiei europene (cea până la Urali), pe direcția sud-est de Moscova. Are o suprafață de 68.000 km² (de 3,5 ori mai mică decât cea României) și o populație de 4 milioane de locuitori (de 4,5 ori mai mică decât cea a României).
Circa 2 milioane, adică jumătate din populație, sunt tătari, iar 1,5 milioane – ruși. Există, de asemenea, o comunitate semnificativă de ciuvași (peste 110.000 de persoane), de evrei și de ucraineni.
Capitala Tarstanului, orașul Kazan (1.143.500 de locuitori) se află la aproximativ 550 de kilometri est de Moscova, în direcția Munților Urali.
Republica autonomă Tatarstan nu se află la vreo graniță exterioară a Federației Ruse, ci în interiorul celei mai întinse țărin lume. E se învecinează cu 8 alte republici arondate Moscovei: Ciuvașia (la vest), Bașchiria (la est), Mari El, Kirov și Udmurtia (la nord), Ulianovsk, Samara și Orenburg (la sud).