Emmanuel Macron, președintele Franței, le-a dat joi liderilor musulmani din țară un ultimatum: au 15 zile la dispoziției ca să accepte Carta valorilor republicane, relatează BBC. Acțiunea face parte din planul de a stopa ascensiunea extremismului islamic în Franța.
Franța este țara din Uniunea Europeană cu cea mai mare populație de musulmani – în special magrebieni veniți din fostele colonii. Unele estimări vorbesc de 10 milioane de musulmani dintr-o populație de 67 de milioane de locuitori. În ultimele decenii, o importantă parte din această comunitate s-a radicalizat și segregat, Macron acuzând de curând chiar că au apărut tendințe secesioniste.
În acest moment, atentatele comise de teroriștii islamici și teroarea exercitată asupra societății reprezintă marea provocare a Franței. Decapitarea unui profesor de istorie de către un tânăr de 18 ani, pe motiv că le-a vorbit elevilor în clasă despre libertatea de expresie și pentru că le-a arătat caricaturile cu profetul Mahomed publicate de revista „Charlie Hebdo”, n-a fost un caz singular. Studii arată că părinții își îndoctrinează copiii încă din fragedă pruncie. În școli, după asasinarea profesorului, o parte importantă dintre elevii musulmani intervievați au spus că nu condamnă asasinatul, iar un procent destul de ridicat dintre ei au spus că și ei ar fi procedat la fel.
O carte apărută recent arată că multor profesori le este frică să le vorbească la ore elevilor despre Voltaire și Rousseau! Elevii părăsesc ostentativ clasele când se discută despre libertatea femeilor, despre romane precum „Madame Bovary” și despre opere ale unor scriitori precum Molière sau Flaubert.
Cazul lui Samuel Paty, profesorul asasinat, este elocvent. După lecția în care le-a vorbit copiilor despre libertatea de expresie, tema discuției a ajuns la un elev musulman, care li s-a plâns părinților, iar cadrul didactic a devenit în foarte scurt timp obiectul unei campanii de ură în online. Publicația „Le Monde” a reprodus e-mailurile dintre Paty și colegii săi în zilele de dinaintea asasinării sale. “Este foarte stresant, mai ales că vine de la o familei al cărei copil n-a fost la lecția mea și pe care nu-l cunosc. Nu voi mai preda pe această temă. Voi alege alte libertăți ca subiect al lecțiilor”, scria profesorul.
În acest context tensionat, după două decenii în care guvernele Franței au închis ochii la ascensiunea Islamului radical în țară, președintele Macron încearcă să înfrunte pericolul. Consiliul Francez al Credinței Musulmane (CFCM) a fost de acord să accepte o Cartă a valorilor republicane, în fapt conceptele fundamentale ale democrației și civilizației moderne seculare franceze.
Carta subliniază că Islamul este o religie și nu o mișcare politică. Se interzice “amestecul străin” în grupurile musulmane, aluzie la operațiunile de “soft power” pe care state precum Arabia Saudită, Qatat și, în ultimii ani, Turcia le desfășoară în aceste comunități. Imamilor care nu acceptă și nu vor aplica prevederile Cartei valorilor republicane li se va retrage acreditarea și nu vor mai avea dreptul să predice.
Macron a apărat public și în repetate rânduri statul laic francez, după numeroasele atacuri ale radicalilor musulmani împotriva “necredincioșilor”. El a descris Islamul ca fiind o religie “în criză”. Imediat, macron a devenit obiectul urii a zeci de milioane de musulmani din numeroase țări.
