România a fost prinsă de criza Covid cu spatele la zid, adusă într-o situație falimentară de costurile cu salariile și pensiile total nesustenabile pe care PSD le-a angajat în ultimii 5 ani, a explicat la RFI fostul președinte al Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru. Pe înțelesul tuturor și comparând situația cu bugetul unei familii, viteza cu care guvernele PSD au mărit salariile bugetare a depășit cu mult viteza de creștere a încasărilor, așa că azi România plătește absolut tot ceea ce ia din taxe și impozite ca să achite salariile și pensiile. Pentru toate celelalte cheltuieli obligatorii pentru ca orice țară să funcționeze trebuie să se apeleze la împrumuturi!
Ionuț Dumitru a descris situația-limită în care a fost adusă România, o țară unde toate încasările merg în cheltuieli cu anvelopa salarială care depășesc cu mult, procentual, media UE.
“Dacă ne uităm la septembrie și adunăm cheltuielile de personal, salariile cu cheltuielile de asistență socială, care includ în primul rând pensiile, reprezintă în jur de 97% din totalul încasărilor din taxe și impozite. (…) E o moștenire cu care ne luptăm și ne vom lupta mult timp, pentru că aceste cheltuieli sociale cresc din 2015. Salariile în sectorul public au crescut an de an, cu peste 20% , astfel încât factura de salarii a crescut din sub 8% din PIB, în 2015, la aproape 12%, anul acesta. (…) Ne-am dus cu factura de salarii la un nivel mult peste media europeană, care e în jur de 10% din PIB, în timp ce noi avem resurse din taxe și impozite de doar 27% din PIB, iar media europeană este de 40%“.
Unica șansă a României, după nenorocirea PSD, rămân fondurile UE. Accesarea lor ar putea asigura, în următorii 7 ani, investiții de 11 miliarde de euro pe an
Cu alte cuvinte, specialistul financiar spune că România colectează mult mai puțin din PIB decât alte țări, dar alocă mult mai mult pentru cheltuieli fixe precum salariile și impozitele. Acum trebuie să scoată niște bani pe care pur și simplu nu îi are.
În această situație disperată, unica șansă a României rămân fondurile Uniunii Europene. Programul de redresare în valoare de 80 de miliarde de euro ar putea asigura creșterea economică și un rezervor pentru investiții cu mult peste tot ceea ce s-a întâmplat până acum în ultimii ani.
Ionuț Dumitru: „Pentru noi, acest pachet de 80 de miliarde de euro este un colac de salvare pe care nici măcar nu-l speram vreodată. (…) Un calcul simplu: 80 de miliarde de euro la un PIB al României anual de circa 200 de miliarde de euro. În medie, în următorii șapte ani, vom avea peste 11 miliarde de euro pe an. Înseamnă mai mult de 5% din PIB. Toate investițiile statului român în ultimii ani au fost în jur de 3% din PIB!“.
Timp de 5 ani, politicile fiscale ale guvernelor PSD au ruinat țara. Menținând deficitul mereu la limita de 2,99% din PIB ani la rând, când nu era criză și economia avea creșteri și de 6% pe an, social-democrații s-au comportat ca și când această situație ar fi fost eternă, deși se știe că periodic pot apărea crize sau situații neprevăzute. Apariția pandemiei de Covid a găsit România fără stocuri, fără rezerve, îndatorată, cu cheltuieli salariale mult peste ceea ce-și poate permite. Suplimentar, PSD a votat în Parlament, în ultimul an, nenumărate alte creșteri de drepturi bănești, a căror adoptare a duce la situația ca statul să cheltuiască doar pe salarii și pensii mai mult decât tot ceea ce încasează din toate resursele pe care le are.
Economiștii spun că recesiunea economică a pandemiei, mai puternică decât Marea Recesiune, va duce la o contracție a PIB-ului UE cu 7,4% pe an. Majorările de pensii și salarii vor face ca România să nu poată evita, în 2021, un deficit de minimum 8-9% din PIB.
În România sunt angajați acum la stat circa 1,3 milioane de bugetari, mai mult decât dublu decât acum 30 de ani, când la o populație mult mai mare statul avea doar 600.000 de funcționari.
[…] de Dragnea, care căuta să cumpere bunăvoința oamenilor, aceste venituri au consumat, în 2020, 97% din toate încasările statului român. Practic, nu mai rămân bani pentru nimic altceva. În plus, majorarea necontrolată a veniturilor […]