Odată cu ultimul anunț făcut de Departamentul de Comerț al SUA, care a impus noi restricții severe la vânzarea de semiconductori avansați și de alte bunuri americane de înaltă tehnologie în China, omenirea intră într-o nouă fază, care poate fi numită „Marele război al CIP-urilor”, scrie Carl Bildt, fost premier al Suediei (1991-1994) și ministru de Externe al acestei țări (2006-2014) în publicația Project-syndicate.org. Editorialistul avertizează că se intră, practic, într-o nouă eră, iar Chinei îi va fi foarte greu să facă față „chiar și în cele mai bune circumstanțe”.
În teasing-ul făcut pe Twitter la editorialul influentului politician și diplomat suedez, publicația Project-syndicate.org sugerează că întreaga economie a Chinei va avea soarta Huawei, gigantul tehnologic al Beijingului prăbușit rapid după ce SUA i-a interzis accesul la microcipuri și la inovațiile IT.
Aceste noi și drastice sancțiuni impuse de Statele Unite marchează începutul unui război total pe tema tehnologiei cu China. Sunt lovite direct serviciile militare, de informații și de securitate ale Beijingului.
Totul se învârte și se va învârti, în acest secol, în jurul CIP-urilor, spune Carl Bildt, explicând că „fără microcipuri, telefoanele noastre inteligente ar fi niște telefoane proaste, mașinile noastre nu s-ar mișca, rețelele noastre de comunicații nu ar funcționa, orice formă de automatizare ar fi de neconceput, iar noua eră a inteligenței artificiale în care intrăm ar rămâne o poveste din romanele științifico-fantastice“.
America a realizat că, dacă nu face rapid ceva, China o va ajunge și chiar depăși în curând în cursa tehnologică. În ultimele decenii, chinezii au copiat mai întâi tehnologia occidentală, apoi au început să o dezvolte pe cea proprie. Ei sunt însă, în continuare, dependenți de cele mai performante echipamente și piese.
La sfârșitul lunii august, președintele american Joe Biden a semnat un decret prin care se acordă subvenții și facilități propriei industrii de semiconductori, încurajată astfel să se dezvolte în Statele Unite. „Noul război al cipurilor este un război pentru controlul viitorului“, explică diplomatul suedez, subliniind că e foarte important ca Occidentul să-și mențină supremația în acest domeniu.
În acest moment, toate elementele-cheie din industria microcipurilor sunt controlate de Occident. Acestea sunt proiectate în SUA, realizate cu ajutorul tehnologiilor ultraperformante livrate de Europa și fabricate propriu-zis în Asia de Sud-Est (mai precis, în Taiwan).
China s-a înscris în cursă, iar în ultimii ani a pompat enorm în construirea propriei industrii de microcipuri. Cu toate acestea, este încă „în urmă cu mulți ani” față de SUA și aliații săi. Interzicerea importurilor de microcipuri vine acum ca o lovitură de măciucă pentru regimul comunist.
Carl Bildt face o paralelă între zdrobirea Huawei de către SUA și ceea ce i se întâmplă acum Chinei.
Acum doi ani, americanii au interzis toate vânzările de cipuri avansate către gigantului chinez de telecomunicații, la acel moment simbolul ascensiunii chineze în domeniul IT-ului. Lovitura a fost nimicitoare, Huawei a pierdut 80% din cota de piață globală pentru smartphone-uri și în final și-a vândut această divizie.
„Prin ultima sa mișcare, SUA urmărește acum să facă întregii Chine ceea ce a făcut cu Huawei“, explică editorialistul suedez.
Va începe acum un joc de-a șoarecele și pisica, spune Bildt. Chinezii și-au făcut stocuri de cip-uri și vor căuta să eludeze sancțiunile americane. Dar acestea sunt atât de ample încât va fi extrem de greu, dacă nu chiar imposibil, ca Beijingul să scape.
„Ucraina repară și repornește deja centralele electrice care au fost lovite de barajele de rachete rusești de la începutul invaziei, în februarie. Dar va fi mult mai dificil pentru China să depășească pierderea unor tehnologii-cheie“, explică editorialistul.
Acesta încheie spunând că „scopul oficial al politicii americane este de a ține cipurile avansate departe de mâinile armatei chineze. Însă efectul real va fi acela de a limita dezvoltarea Chinei în sectoarele care vor fi esențiale pentru puterea națională în deceniile următoare“. Iar viitorul le va aparține națiunilor care vor controla economia, tehnologia și diplomația.
Mai jos, traducerea editorialului scris de diplomatul și politicianul suedez Carl Bildt – actualmente Copreședinte al Consiliului European pentru Relații Externe.
„Marele război al CIP-urilor”
„În urma anunțului Departamentului de Comerț al SUA de a impune noi restricții severe asupra vânzărilor de semiconductori avansați și de alte bunuri americane de înaltă tehnologie în China, rivalitatea sino-americană a intrat într-o nouă etapă importantă. Chiar și în cele mai bune circumstanțe, Chinei îi va fi greu să se adapteze la noua sa realitate.
Pe lângă faptul că trebuie să facă față consecințelor războiului deschis din Europa de Est, lumea este martoră la începutul unui război economic la scară largă între Statele Unite și China pe tema tehnologiei. Acest conflict va avea consecințe foarte importante și se intensifică rapid. La începutul acestei luni, Departamentul de Comerț al SUA a introdus noi restricții severe privind vânzarea de semiconductori avansați și alte bunuri americane de înaltă tehnologie către China. În timp ce Rusia a folosit rachete pentru a încerca să paralizeze infrastructura energetică și de încălzire a Ucrainei, SUA utilizează acum restricțiile la export pentru a limita serviciile militare, de informații și de securitate ale Chinei.
În plus, la sfârșitul lunii august, președintele american Joe Biden a semnat Legea Cipurilor, care include subvenții și alte măsuri pentru a susține industria internă americană a semiconductorilor. Semiconductorii sunt și vor rămâne în centrul economiei secolului XXI. Fără microcipuri, telefoanele noastre inteligente ar fi niște telefoane proaste, mașinile noastre nu s-ar mișca, rețelele noastre de comunicații nu ar funcționa, orice formă de automatizare ar fi de neconceput, iar noua eră a inteligenței artificiale în care intrăm ar rămâne o poveste din romanele științifico-fantastice. Prin urmare, este extrem de important să controlăm proiectarea, fabricarea și lanțurile valorice care produc aceste componente din ce în ce mai importante ale vieții noastre. Noul război al cipurilor este un război pentru controlul viitorului.
Lanțul valoric al semiconductorilor este hiperglobalizat, dar SUA și cei mai apropiați aliați ai săi controlează toate nodurile cheie. Proiectarea cipurilor este puternic concentrată în America, producția nu ar fi posibilă fără echipamente avansate din Europa, iar fabricarea celor mai avansate cipuri – inclusiv a celor care sunt esențiale pentru inteligența artificială – este localizată exclusiv în Asia de Est. Cel mai important jucător este, de departe, Taiwanul, dar și Coreea de Sud este de asemenea în peisaj.
În propria sa căutare a supremației tehnologice, China a devenit din ce în ce mai dependentă de aceste cipuri, iar guvernul său s-a străduit să stimuleze producția internă și să atingă „autosuficiența”. În ultimii ani, China a investit masiv pentru a-și dezvolta propriile capacități de proiectare și producție de semiconductori. Dar, deși s-au înregistrat unele progrese, acestea rămân cu mulți ani în urma Statelor Unite și, în mod esențial, cele mai avansate cipuri sunt încă în afara capacității Chinei.
Au trecut doi ani de când SUA au interzis toate vânzările de cipuri avansate către gigantul chinez de telecomunicații Huawei, care era la acea vreme nava amiral a Chinei în domeniul tehnologiei la nivel mondial. Rezultatele au fost dramatice. După ce a pierdut 80% din cota de piață globală pentru smartphone-uri, Huawei nu a avut de ales decât să vândă unitatea sa de smartphone-uri, Honor, și să își reorienteze misiunea corporativă. Prin ultima sa mișcare, SUA urmărește acum să facă întregii Chine ceea ce a făcut cu Huawei.
Această escaladare dramatică a războiului tehnologic va avea consecințe economice și politice la fel de dramatice, dintre care unele vor fi evidente imediat, iar altele vor avea nevoie de ceva timp pentru a se materializa. Cel mai probabil, China și-a făcut provizii de cipuri și lucrează deja la crearea de noi rețele sofisticate pentru a eluda sancțiunile. (După ce Huawei s-a desprins la sfârșitul anului 2020, Honor a revenit rapid, vânzând telefoane care utilizează cipuri de la multinaționala americană Qualcomm).
Cu toate acestea, noile sancțiuni sunt atât de ample încât, în timp, aproape sigur vor da o lovitură grea nu numai sectorului de înaltă tehnologie din China, ci și multor alte părți ale economiei sale. O companie europeană care exportă în China trebuie acum să fie de două ori mai sigură că produsele sale nu conțin cipuri legate de SUA. Și, din cauza naturii globale a lanțului valoric, multe cipuri din Taiwan sau Coreea de Sud vor fi, de asemenea, interzise.
Scopul oficial al politicii americane este de a ține cipurile avansate departe de mâinile armatei chineze. Însă efectul real va fi acela de a limita dezvoltarea Chinei în sectoarele care vor fi esențiale pentru puterea națională în deceniile următoare. China va răspunde cu siguranță prin eforturi și mai mari pentru a-și dezvolta propriile capacități. Dar chiar și în cele mai bune circumstanțe și în ciuda tuturor resurselor pe care le va investi în această problemă, orice eforturi suplimentare vor avea nevoie de timp pentru a da roade, mai ales acum, când restricțiile americane privează China de inputurile de care are nevoie pentru a ajunge la autosuficiență.
Noul război al cipurilor elimină orice îndoială rămasă cu privire la faptul că asistăm la o decuplare sino-americană mai amplă. Această evoluție va avea implicații de anvergură – doar unele dintre ele previzibile – pentru restul economiei globale.
Ucraina repară și repornește deja centralele electrice care au fost lovite de barajele de rachete rusești de la începutul invaziei, în februarie. Dar va fi mult mai dificil pentru China să depășească pierderea unor tehnologii cheie. Oricât de înspăimântător ar fi războiul de tip secol XX al Rusiei, adevăratele surse de putere în secolul XXI nu se află în cucerirea teritorială. Cele mai puternice țări vor fi cele care stăpânesc domeniile economic, tehnologic și diplomatic.”
