Ne-a părăsit mult prea devreme Brîndușa Armanca, personalitate prestigioasă în jurnalismul românesc, cu activitate remarcabilă și în activismul civic. Avea 71 de ani și tocmai devenise cetățean de onoare al municipiului Timișoara.
Ziua de vineri, 28 august, a adus o veste cumplită dinspre Timișoara: a murit Brîndușa Armanca. O voce puternică a jurnalismului responsabil, atașată permanent cauzelor bune ale societății.
Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a reacționat rapid: ”Timișoara deplânge pierderea jurnalistei, autoarei și profesoarei universitare Brîndușa Armanca, una dintre cele mai respectate voci ale presei și culturii timișorene, cetățean de onoare al Municipiului Timișoara. Timișoara și România au pierdut un reper de profesionalism și curaj civic, într-o perioadă extrem de dificilă. Îi sunt recunoscător Brîndușei Armanca pentru încăpățânarea cu care a promovat valorile Proclamației de la Timișoara și s-a bătut pentru libertatea de exprimare și dialog”.
De-a lungul unei cariere remarcabile, Brîndușa Armanca a contribuit decisiv la formarea mai multor generații de jurnaliști. S-a aflat printre fondatorii Secției de Jurnalistică a Universității de Vest din Timișoara.
În mass-media, numele său este legat de Radio Europa Liberă, revista ”22”, Contributors.ro, PressHub, HotNews. Între 1997 și 2003 a fost directoare a TVR Timișoara.
Ca directoare a Institutului Cultural Român din Budapesta (2006-2012), a consolidat legăturile culturale româno-maghiare și a promovat cultura română în spațiul european.
Autoare a numeroase volume și documentare dedicate jurnalismului, Timișoarei și Banatului, Brîndușa Armanca a contribuit la păstrarea memoriei și identității culturale a orașului.
Activitatea sa a fost recunoscută prin Distincția Culturală a Academiei Române și Premiul pentru Merit Cultural al Ungariei.
Ca vicepreședinte al Societății Timișoara și membră a Grupului pentru Dialog Social (GDS), a fost o prezență activă în viața civică, apărând valorile democratice și spiritul Proclamației de la Timișoara.
Atașată de Banat, după cum și Banatul și-a asumat-o cu bucurie, Brîndușa Armanca s-a născut în cealaltă parte a țării: la Câmpulung Moldovenesc (județul Suceava), pe 27 octombrie 1954.
Laudatio pe 3 august, când a devenit cetățean de onoare al Timișoarei
Recent, Brîndușa Armanca a fost desemnată cetățean de onoare al Municipiului Timișoara. Distincția i-a fost acordată, prin vot, de Consiliul Local al Primăriei Timișoara. Brîndușa Armanca n-a putut fi prezentă la festivitatea desfășurată pe 3 august, pentru că se afla în spital. În numele său, premiul a fost ridicat de scriitorul Marcel Tolcea, prieten apropiat și voce puternică în activitatea civică din Timișoara.
A doua zi, Societatea Timișoara – din conducerea căreia Brîndușa Armanca făcea parte – a publicat textul-laudatio referitor la aceasta.
”Studentă eminentă a Facultății de Filologie din Timișoara, Brîndușa Armanca s-a remarcat în viața culturală înainte de Revoluție, în calitate de critic literar și ziarist de limbă maghiară.
Fiindcă a depășit ireproșabil perioada când atâția alții au cedat presiunilor regimului, doamna Armanca a abordat perioada de după decembrie 1989 ca un om liber de angajamente nedemne. Astfel, de la bun început, ea și-a ales calea și nu a mai părăsit-o niciodată, angajându-se ca ziarist și spirit civic în rândul forțelor ce au militat pentru o societate deschisă, democratizare, adevăr, pluralism, integrare europeană, decomunizare, justiție și o Românie a drepturilor omului.
Afilierea ei la Radio Europa liberă (din 1995 și până azi), la revista «22» (de la înființare, în 1990, și până azi), la Contributors.ro, Presshub si Hotnews vorbește în sine despre calitatea actului ei jurnalistic. Cine are o idee despre modul în care se concepe un articol în presa americană de bună calitate remarcă imediat modul în care Brîndușa Armanca își ordonează textele și regulile pe care le respectă cu sfințenie, după un cod strict de deontologie profesională, pe care rareori îl întâlnim la noi.
Faptul că a avut norocul istoric să fie parte dintre cei ce au contribuit cu energia și inteligența proprie la valul de schimbări ce au urmat căderii comunismului a reprezentat pentru ea o șansă și un ghinion deopotrivă. Ca alți oameni încă tineri în anii ’90, Brîndușa Armanca a urmat mai multe căi simultan. A avut ocazia să-și construiască o carieră strălucită în ziaristică (specialitatea și șansa ei), însă a trebuit și să-și risipească energia ca să răspundă la solicitările numeroase ale unei societăți în curs de înnoire.
Și-a depășit cu mult condiția de ziarist proeminent, de ireproșabilă factură, devenind cadru universitar la Universitatea de Vest din Timișoara, unde a pus bazele secției de jurnalism, alături de alte câteva personalități ale orașului, și la Universitatea Aurel Vlaicu din Arad, director la TVR Timișoara, director la Institutul Cultural din Budapesta timp de șase ani. Peste tot, activitatea ei a lăsat urme adânci, recompensate cu numeroase premii și distincții, precum Ordinul pentru Meritul Cultural al Ungariei.
A militat ani mulți în cadul Societății Timișoara, unde ocupă funcția de vicepreședinte, precum și ca membru al Grupului pentru Dialog Social.
Ca orice om animat de valori morale ferme, expuse explicit, fără ezitare, așa cum se cuvine într-o lume în care vrem să respirăm aer proaspăt, Brîndușa Armanca a trăit în tensiune și a avut de înfruntat adversități înverșunate și suspuse. Și-a sacrificat interesul personal de dragul celui colectiv, plătind nu o dată un preț ridicat pentru convingerile ei civice. Rareori i s-au acordat reparații.
Să spunem că azi, prin decizia Consiliului local Timișoara și a primarului Dominic Fritz, cel care a promovat candidatura doamnei Armanca pentru titlul de cetățean de onoare al celui mai important oraș din istoria recentă a României, se face dreptate unui om dedicat interesului colectiv de peste trei decenii.
Există, iată, și povești de viață unde binele triumfă.”
