Vineri, 11 septembrie, domnul Nelu Tătaru, ministrul Sănătății, a făcut o vizită neanunțată la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) din Craiova. Aflat în trecere prin Bănie, unde a participat și la o conferință de presă, alături de vicepremierul Raluca Turcan, vorbind despre viitorul spital regional, domnul ministru a decis să facă o vizită de control celui mai mare spital public din Oltenia. O acțiune necesară, dar insuficientă și oarecum bizar organizată.
Pe lista de control a ministrului s-au aflat mai multe puncte fierbinți legate de activitatea SCJU Craiova, cel mai mare spital din Oltenia.
Înainte de toate, ministrul a dorit să verifice dacă Laboratorul de Genetică Medicală funcționează la capacitatea maximă. A aflat că aparatura modernă cumpărată din banii Ministerului Sănătății este funcțională și folosită cu maximum de randament, ba chiar a primit o mică lecție de eficiență din partea conducerii laboratorului. Conform relatărilor din presa locală, șeful Laboratorului, d-nul prof. univ. dr. Mihai Ioana, l-a sfătuit pe domnul ministru ca, la nivel național, pentru celelalte laboratoare de genetică din spitalele publice, să achiziționeze același tip de dotări pentru fluxul de diagonsticare RealTime PCR. Existența unui singur tip de echipamente ar crește viteza de realizare a testelor atât prin scădarea timpului de achiziționare a consumabilelor, cât și prin rezolvarea compatibilității tehnice între laboratoare. Se pare că domnul ministru a reținut lecția…
În Clinica de Cardiologie (printre cele mai moderne din sistemul public de sănătate), domnul ministru a primit din partea managerului spitalului, Laurențiu Ivanovici, câteva solicitări de ajutor: achiziționarea unui angiograf pentru zona de chirurgie cardiacă, problema recrutării de personal specializat. Nelu Tătaru a promis sprijin, rămâne de văzut cât de repede va fi oferit. Ministrul a vizitat și secția de ATI a spitalului, dorind să vadă modul de organizare și funcționare.
După epuizarea vizitei (controlului), managerul Laurențiu Ivanovici a solicitat rezolvarea unor probleme urgente cu care se confruntă spitalul și care sunt în responsabilitatea Ministerului Sănătății.
S-a solicitat alocarea urgentă a medicamentului Remdesivir (primul medicament autorizat de Uniunea Europeană pentru tratamentul anti-Covid-19). Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova este „spital Covid”, adică îngrijește bolnavi afectați de acest virus și, în consecință, are nevoie urgentă de acest medicament.
S-a mai solicitat sprijin pentru depunerea a trei proiecte realizate de spital, pentru obținerea a aproximativ 7,5 milioane euro în cadrul unui program de combatere a răspândirii Covid-19, din fonduri europene, proiecte care trebuie avizate de Ministerul Sănătății.
Nu în ultimul rând, managerul Ivanovici a insistat să se găsească soluții pentru acordarea sporului de 30% și a voucherelor de vacanță pentru personalul din UPU, a cărei finanțare este asigurată direct de la minister. Onor ministrul Tătaru a promis sprijin pentru rezolvarea acestor probleme.
De ce acest control inopinat era necesar
Managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova, Laurențiu Ivanovici, este membru PNL. El a fost numit la conducerea spitalului în mai 2020, în locul altui liberal, medicul Teodor Sas, care, după un mandat destul de scurt, se pare că nu a mai rezistat situației tot mai dificile generate în spital de pandemia de Covid-19.
Încă de la momentul numirii, noul manager a suportat atacuri puternice atât din partea PSD, cât și din partea USR-PLUS.
Principala acuzație adusă liberalului Ivanovici (de fapt, singura, pentru că adversarii săi politici nu au găsit nimic murdar în activitatea lui de manager) a fost aceea că, în urma cu 17 ani, în 2003, a fost anchetat penal pentru racolarea unor persoane care intenționau să treacă ilegal frontiera de stat în țări din spațiul Schengen, solicitând aproximativ 2.000 de mărci de persoană pentru intermediere. Pentru această faptă, Ivanovici a fost condamnat la două luni închisoare, dar fapta a fost grațiată prin legea 543/2002, care acorda grațiere în cazul tuturor pedepselor mai mici de 5 ani.
Din 2003 până în prezent, liberalul Ivanovici a ocupat diferite funcții publice, și de fiecare dată a fost obligat să-și asume greșeala, să-și exprime public regretul, să ofere detalii despre acel moment întunecat din propriul trecut. Același lucru l-a făcut și când adversarii politici l-au atacat pe subiectul respectiv, după numirea în funcția de manager al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova. Atunci a declarat presei: „Este o poveste de acum vreo 20 de ani şi de fiecare dată când preiau o funcţie de conducere, mi se aminteşte acea perioadă grea din viaţa mea, deşi vreau s-o uit. Da, am greşit, fosta soţie m-a reclamat, dar acum sunt fără pată. Am demonstrat că a fost o greşeală, că a fost un episod urât din viaţa mea, pe care-l regret. Aşa era în acea vreme. Am vrut să ajut nişte prieteni şi fosta soţie m-a reclamat”.
Din activitatea profesională și politică a lui Laurențiu Ivanovici nu se pot culege, deocamdată, informații că ar fi fost implicat, direct sau indirect, în activități de natură penală și de corupție. Totodată, nu există informația că ar fi anchetat de DNA, așa cum este cazul unora dintre politicienii craioveni care-i conteastă dreptul moral de a ocupa funcția de manager al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova.
Alianța USR-PLUS Craiova – marele vinovat pentru eșecul realizării unei alianțe anti-PSD la Craiova – l-a atacat vehement pe managerul liberal cu această acuzație veche. Lipsiți însă de „muniție” suplimentară, activiștii USR-PLUS Craiova au renunțat, într-un târziu, să-l mai atace.
PSD însă a avut grijă să-l asedieze pe liberal nu doar folosind marota „condamnat penal pus de PNL la conducerea spitalului”, ci și provocând felurite tensiuni (și nu numai!) în interiorul instituției, cu ajutorul membrilor de partid pe care-i are în rândul personalului spitalului.
De altfel, pe lista de candidați la funcția de consilier în Consiliul Local Craiova se află și doi medici angajați ai SCJU Craiova.
Cel mai important este conf. univ. dr. Sorin Dinescu, medic primar epidemiolog, șeful departamentului de Epidemiologie de la SCJU Craiova și prorector al Universității de Medicină și Farmacie Craiova.
Al doilea candidat, o tânără speranță a PSD Craiova, este medicul rezident Ioan Andrei, vicepreședinte al Tineretului Social Democrat Dolj.
Nu sunt singurii medici din SCJU Craiova cu adeziune scrisă la PSD, însă, în contextul în care scad vertiginos șansele de victorie ale candidatului PSD la funcția de primar al Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, probabil că cei doi medici au fost chemați să ajute la „efortul de război” disperat pe care-l pune PSD pentru a păstra controlul Primăriei Craiova.
În cazul medicului Sorin Dinescu se poate vorbi chiar despre un fel de „deconspirare”, pentru că în declarații de interese (pentru anii 2012, 2013, 2014 și 2019, că atât am găsit!) depuse de acesta pe site-ul UMF Craiova, în calitate de cadru universitar, nu aflăm că ar fi fost membru PSD.
În asediul la care USR-PLUS și, mai ales, PSD Craiova l-au supus pe managerul liberal al Spitalului Județean din Craiova, au fost lansate tot felul de afirmații false despre „nereguli”, „incompetență”, „management defectuos” etc. Se pare că o parte din aceste atacuri au ajuns și la urechile ministrului Sănătății. De aici, probabil, și dorința acestuia de a organiza un control inopinat în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova.
Sosit (aproape) neanunțat, agresiv în organizarea vizitei ad-hoc (imediat ce a intrat în incinta spitalului, ministrul a solicitat să fie condus direct la Laboratorul de Genetică Medicală, probabil să afle dacă se confirmă sau nu zvonul că laboratorul nu ar lucra la capacitate maximă), ministrul Nelu Tătaru s-a lămurit destul de repede că la SCJU Craiova nu există probleme mari ori, dacă există, rezolvarea lor stă în puterea și responsabilitatea legală a Ministerului Sănătății.
Prin urmare, acest control inopinat a fost necesar pentru a lămuri, în mare măsură, cum stau lucrurile cu activitatea managerială a lui Laurențiu Ivanovici. Concluzia: în ciuda numeroaselor dificultăți provocate de pandemie, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova funcționează în parametri normali (atât cât permit pandemia și problemele financiare!) și, mai ales, că acest spital nu este focar de infecție Covid-19, ca alte unități spitalicești din țară.
De ce acest control inopinat nu este suficient
Situația sanitară gravă din Craiova și județul Dolj, provocată de pandemia de Covid-19, cerea (și încă îi cere) ministrului Sănătății să opereze un control inopinat vast.
Este foarte bizar că ministrul Nelu Tătaru și-a limitat exercitarea atribuțiilor de ministru doar la efectuarea unui control în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova, instituția spitalicească cea mai puțin afectată de Covid-19 din tot județul Dolj.
Craiova a fost zguduită recent de o adevărată criză epidemiologică, prin apariția unor mari focare de Covid-19 în Căminul pentru Persoane Vârstnice și în Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș”. Reacția Direcției pentru Sănătate Publică Dolj (structură din subordinea Ministerului Sănătății) a fost total ineficientă și suspect de îngăduitoare.
Scandalul lagărului Covid-19 de la Căminul pentru Persoane Vârstnice Craiova
În speța de la Căminul pentru Persoane Vârstnice (instituție condusă de Valentin Giurcă, unul dintre cei mai vehemenți și obedienți activiști PSD din grupul controlat de cuplul Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda), inspectorii DSP Dolj au inițiat un control (se pare că anunțat, nu inopinat!) abia după ce presa locală și centrală a dezvăluit declarațiile șocante ale unor membri din rândul personalului despre condițiile de lagăr de exterminare din instituție. La acel moment, în Cămin erau infectați cu Covid 126 de bătrâni și 26 de salariați.
Conform comunicatului de presă nr. 14/17.08.2020, controlul DSP Dolj a constatat grave nereguli: circuitele funcționale curate se intersectau cu circuitele cu risc de contaminare Covid-19 în spațiile unde sunt cazați bătrânii; alimentele din care se prepară hrana bătrânilor erau stocate în condiții insalubre și folosite inclusiv după expirarea termenului de valabilitate (!); lenjeriile de pat și de corp provenite de la bătrânii cazați în instituție – atât de la cei pozitivi Covid-19, cât și de la cei non-Covid – nu erau preluate, decontaminate, spălate, călcate și depozitate separat, pentru evitarea contaminării; echipamentele individuale de protecție ale personalului nu erau dezinfectate, spălate conform procedurilor, în spălătoria instituției; decesul unui rezident al Căminului, cauzat de Covid-19, nu a fost declarat autorităților medicale competente (altfel spus, s-a ascuns motivul real al decesului!).
Constatările controlului operat de DSP Dolj pot fi completate de declarațiile șocante făcute de angajați ai Căminului pentru Persoane Vârstnice Craiova, instituție controlată de PSD prin politrucul Valentin Giurcă: aparținătorii bătrânilor (membri ai familiei) au avut acces în instituție, în ciuda carantinei declarate oficial; bătrânii au avut posibilitatea să plece din instituție, prin oraș; organizarea personalului a fost la margine de haos, fapt care a favorizat răspândirea infectării cu Covid-19 în rândul personalului etc.
Totodată, în presă s-au adus probe despre totala nepăsare a managerului Valentin Giurcă privitoare la pregătirea instituției pentru confruntarea cu pandemia de Covid-19.
Jurnaliștii de la Recorder.ro au verificat achizițiile făcute prin SEAP de Căminul pentru Persoane Vârstnice Craiova. Concluzia a fost șocantă! O instituție care găzduiește 320 de bătrâni, cu 152 de salariați, a achiziționat doar 16 kituri de recoltare Covid-19 (în 29 iunie), 20 de perechi de botoșei de protecție și 10 capeline (în 7 august), deși ar fi fost necesare mii de asemenea obiecte. S-au achiziționat doar 100 de combinezoane de protecție (în 11 august). Căminul a mai achiziționat 2.250 de măști simple în trei straturi (deși ar fi fost necesare măști de protecție pentru personalul medical și de îngrijire de tip FFP2 sau FFP3), adică aproximativ 15 măști pentru fiecare angajat în cele peste 5 luni de la apariția coronavirusului pe teritoriul României.
Nu mai insistăm pe faptul că angajați membri/simpatizanți ai PSD din această instituție publică au devenit „celebri” pentru activitățile de propagandă în favoarea candidatei PSD la funcția de primar al Craiovei, Lia Olguța Vasilescu. Activități realizate cu acordul tacit (ordinul?) al managerului Valentin Giurcă.
Deși în luna iulie, data când s-a operat controlul inspectorilor DSP Dolj, situația de la Căminul pentru Persoane Vârstnice Craiova era una înfiorătoare, măsurile dispuse de DSP Dolj sunt penibile, echivalentul unei mângâieri pe creștet: câteva avertismente conform OUG nr.2/2001 și două amenzi a câte 2.000 lei conform HGR nr. 857/2011 aplicate magazionerului și directorului instituției.
Probabil că PSD-istul Valentin Giurcă, obedientul subordonat al cuplului Lia Olguța Vasilescu-Claudiu Manda, s-a amuzat teribil când a primit notificarea despre amendă. La un salariu de aproape 9.000 de lei lunar, o amendă de 2.000 lei pentru atâtea grozăvii, constatate în instituția pe care o conduce, este o glumă. Și asta, dacă luăm în calcul doar veniturile „la vedere” ale domnului director.
Scandalul focarului Covid-19 din Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș”
În a doua speță, anume focarul de Covid-19 din Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș”, reacția Direcției pentru Sănătate Publică Dolj este și mai dubioasă.
Acest spital este condus de medicul (stomatolog!) Adina Turcu. Doamna manager s-a remarcat public prin două calități: este fosta nevastă a europarlamentarului Claudiu Manda (actualul soț al candidatei PSD la funcția de Primar al Craiovei, Lia Olguța Vasilescu) și este organizatoarea celui mai macabru și bizar gest din perioada pandemiei, de până acum – vestita horă din curtea Spitalului de Boli Infecțioase „Victor Babeș” Craiova, încinsă de membri ai personalului îmbrăcați în costume de protecție anti-Covid, o scenă demnă de un film horror despre Apocalipsă!
În luna iulie, din cei 555 de angajați ai Spitalului de Boli Infecțioase „Victor Babeș” Craiova, 47 de cadre erau infectate cu Covid-19 (aproape 10% din totalul personalului). DSP Dolj a păstrat o discreție totală asupra evoluției infectării cu Covid-19 în rândul personalului acestui spital. În acest moment, nu este cunoscut numărul salariaților infectați cu Covid-19 din Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” Craiova.
Mare parte a presei din Craiova, stipendiată generos de instituțiile publice controlate de PSD, prin contracte de publicitate, uneori cu încălcarea legii (vezi dosarul deschis de DNA în speța „Craiova – Capitală Culturală Europeană”), a păstrat tăcerea despre situația gravă din acest spital. În schimb, jurnaliștii-„tonomate” au aruncat titluri panicarde despre Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova, cum că acolo este un cumplit focar de Covid-19. Aceasta, în condițiile în care, din aproximativ 3.500 de angajați, în Spitalul Județean nu s-au înregistrat mai mult de 10 cazuri de infectare cu Covid-19 (adică, un procent de aproximativ 0,3% din totalul personalului!).
Pentru performanțele sale manageriale și, probabil, pentru loialitatea arătată organizației locale a PSD, controlată de cuplul Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda, care o susține în funcție, Adina Turcu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase „Victor Babeș”, încasează anual suma de 293.542 de lei, adică 24.461 de lei (5.000 de euro) pe lună! La această sumă se adaugă și venitul încasat de la Facultatea de Stomatologie din cadrul UMF Craiova, în valoare de 62.176 de lei pe an.
Fosta soție a europarlamentarului Claudiu Manda întreține relații cordiale cu actuala nevastă a acestuia, Lia Olguța Vasilescu… ca toate să rămână, până la urmă, în „famiglie”.
Scandalul anchetei penale în laboratoarele de genetică medicală
Cel mai controversat scandal în care a fost implicată DSP Dolj este însă deschiderea unor dosare penale asupra șefilor laboratoarelor de genetică medicală din Spitalul Clinic Județean de Urgență și Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Craiova.
În august, Poliția s-a sesizat din oficiu că, începând din luna iunie, angajați ai laboratoarelor respective ar fi refuzat să primească pentru testare probele recoltate de către DSP Dolj, în urma constatării unor cazuri de infectare cu Covid-19, acordând prioritate unor persoane care au solicitat testarea pentru îndeplinirea condițiilor de călătorie în străinătate.
Principala „țintă” a acestei anchete este Laboratorul de Genetică Medicală al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova, unul dintre cele mai mari din țară și cel mai important laborator din Oltenia.
Dacă intrăm în detaliile tehnice ale funcționării acestui laborator, descoperim că realitatea este un pic diferită de ceea ce suspectează procurorii.
Înainte de toate, trebuie subliniat faptul că Laboratorul de Genetică Medicală al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova realizează analiza testelor Covid-19 pe care le trimit toate DSP-urile din Oltenia, adică pentru 5 județe (Dolj, Gorj, Olt, Mehedinți, Vâlcea).
Prin urmare, presiunea asupra acestui laborator este extremă. Totodată, trebuie subliniat faptul că DSP-urile în discuție nu au comunicat între ele și nu au realizat un calendar, o programare, un ritm coordonat de transmitere a testelor Covid-19 spre analiză la acest laborator. Inevitabil, au apărut blocajele provocate de acest haos, deși laboratorul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova a avertizat permanent că are o capacitate mult mai mică de operare a analizelor, în raport cu numărul mare de solicitări.
În perioada supusă anchetei penale, datele statistice privind activitatea Laboratorului de Genetică Medicală al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova sunt următoarele:
- Teste realizate în luna iunie: 2.689 (pentru DSP Dolj), 329 (pentru DSP Olt), 5 (pentru DSP Gorj), 45 (pentru DSP Mehedinți), 107 (pentru DSP Vâlcea), 3 (teste la cerere pentru motive medicale).
- Teste realizate în luna iulie: 3.277 (pentru DSP Dolj), 713 (pentru DSP Olt), 14 (pentru DSP Gorj), 58 (pentru DSP Mehedinți), 61 (pentru DSP Vâlcea), 784 (teste la cerere, din care 284 pentru motive medicale, interes de serviciu, cluburi sportive și 500 pentru turism în străinătate).
- Teste realizate în luna august: 3.883 (pentru DSP Dolj), 39 (pentru DSP Olt), 673 (teste la cerere, din care 287 pentru motive medicale, interes de serviciu, cluburi sportive și 250 pentru turism în străinătate).
Rezultă că din totalul de 12.644 de teste analizate de Laboratorul de Genetică Medicală al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova, doar 1.424 de teste au fost la cerere. La acest total se adaugă și alte 856 de teste analizate în cele trei luni pentru personalul medical al spitalului.
Statistica demonstrează că procentul testelor efectuate la cerere și cu taxă pentru persoane fizice este de aproximativ 10% din totalul testelor efectuate de laborator, aceste solicitări fiind înregistrate în lunile iulie și august (perioada de vacanță). Dintre acestea, aproape jumătate au fost teste făcute pentru motive medicale, în interes de serviciu și pentru sportivii de performanță care au participat la competiții sportive unde este obligatorie prezentarea unui test negativ de Covid-19. Este evident că un procent de 10% din totalul testelor efectuate nu era în măsură să blocheze ori să afecteze grav procedura de realizare, cu prioritate, a analizei testelor comunicate de DSP-uri, cu precădere de DSP Dolj.
Rezultă că problema este în altă parte și că ancheta procurorilor trebuie să se orienteze mai degrabă spre modul în care DSP-urile, mai ales DSP Dolj (principalul beneficiar), au organizat fluxul de teste și comunicarea cu Laboratorul de Genetică Medicală al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova.
În relația cu DSP Dolj, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova a acordat prioritate testelor primite de la Direcție. DSP Dolj a avut la dispoziție cel puțin două canale oficiale și flexibile de comunicare (o platformă online, dar și un grup de comunicare online format din reprezentanți ai conducerii celor două instituții). Totodată, conform Metodologiei de supraveghere a Covid-19, DSP Dolj a avut posbilitatea să notifice probele trimise spre analiză ca STANDARD sau URGENȚĂ.
Conducerea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova a informat DSP Dolj că pentru aproximativ 20 de zile, Laboratorul de Genetică Medicală va avea capacitatea de testare depășită de solicitări din cauza mai multor motive: DSP Dolj trimite un flux foarte mare de probe (fără să țină cont de capacitatea laboratorului), notifică cele mai multe probe ca fiind URGENȚĂ, laboratorul va fi transferat într-un nou spațiu amenajat în incinta spitalului, astfel încât să poată fi instalate noile aparaturi care măresc capacitatea de prelucrare zilinică a testelor. DSP Dolj și-a asumat să primească cu întârzierea provocată de aceste motive rezultatele la testele trimise pe parcursul celor 20 de zile.
În organizarea Laboratorului de Genetică Medicală al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova s-a reușit performanța de a crește capacitatea de analiză a testelor de la 150-200 de teste/zi (luna martie, momentul declanșării pandemiei) la 250 de teste/zi în luna mai și la 400 de teste/zi în luna august. Acest flux de analiză a fost posibil prin achiziționarea și punerea în funcțiune a unui al doilea sistem automat de diagnostic, achiziționat de spital cu finanțarea primită de la Ministerul Sănătății. Toate acestea, în condițiile în care a fost necesară rezolvarea unor alte probleme adiacente funcționării laboratorului: achiziționarea kiturilor de extracție ARN viral (care vin din import), amenajarea, igienizarea și dotarea noului spațiu extins pentru laborator, resursa umană specializată insuficientă în raport cu volumul de muncă (resursă suplimentată în luna august).
Dacă privim din această perspectivă, a activității instense depusă de personalul Laboratorului de Genetică Medicală al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova, vom înțelege că responsabilitatea pentru întârzieri este a DSP-urilor din Oltenia, în primul rând a DSP Dolj, care au gestionat foarte prost, până la limita haosului, fluxul de teste trimise spre analiză acestui laborator.
Nu poți încărca o căruță peste puterea cailor care trag la ea – este un adevăr vechi de milenii!
Ce nu a făcut ministrul Tătaru și ce ar fi bine să facă
Prima speță față de care domnul ministru al Sănătății nu a reacționat corespunzător a fost dezastrului sanitar din Căminul pentru Persoane Vârstnice Craiova.
În ciuda faptului că angajații de acolo au solicitat cu insistență ca Ministerul Sănătății să realizeze un control în instituție, dar și a reacției penibile a DSP Dolj, care a aplicat sancțiuni aproape simbolice celor responsabili pentru dezastru, ministrul Nelu Tătaru a tăcut. Un gest „în armonie” cu atidudinea colegilor de partid din organizația PNL Dolj pe subiectul în discuție.
Candidatul PNL la funcția de Primar al Craiovei, Nicolae Giugea, s-a limitat să facă o declarație pe… Facebook, cum că domnia sa „a atras atenția de mai multe ori asupra situației de la Căminul pentru Persoane Vârstnice din Craiova, unitate aflată în subordinea Primăriei”. Evident, domnul Giugea ar fi avut și alte pârghii oficiale și legale să intervină, anume cele oferite de calitatea de deputat PNL. Cea mai la îndemână reacție ar fi fost să sesizeze oficial Ministerul Sănătății, în contextul în care DSP Dolj era depășită de situație. Totuși, nu a făcut-o.
Liderul PNL Dolj, Ștefan Stoica, a amintit despre criza sanitară din Cămin la evenimentul de lansare a candidaților partidului și… cam atât.
O reacție ceva mai vehementă a avut senatorul liberal Mario Ovidiu Oprea, care a dat o declarație de presă, prin august, în care solicita demisia PSD-istului Valentin Giurcă din funcția de director al Căminului. În aceeași declarație, senatorul PNL oferă, cu ghilimele, o scrisoare pe care ar fi primit-o în numele unui grup de angajați ai Căminului, în care se solicită intervenția Ministerului Sănătății. Nici domnul senator nu s-a folosit de pârghiile legale și oficiale pe care le are ca membru al Parlamentului. A aruncat cu declarația de presă și gata, că doar e campanie electorală.
Toate acestea, în condițiile în care DSP Dolj este structură subordonată Ministerului Sănătății și deci, controlată de PNL.
A doua speță în care ministrul liberal al Sănătății a evitat să se amestece este situația de focar Covid-19 din Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” Craiova, probabil sub pretextul oficial că instituția respectivă nu se subordonează ministerului, ci Consiliului Local Craiova.
Da, este foarte bine, ba chiar necesar, să treci prin Craiova și să operezi un control inopinat la cel mai mare spital din Oltenia. Totuși, focarul de Covid-19 de la Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” necesita din partea ministrului Nelu Tătaru o atenție cel puțin egală, cum a fost în cazul Spitalului Județean. Altfel spus, ministrul sănătății ar fi avut posibilitatea să ordone DSP Dolj să clarifice urgent situația din Spitalul de Boli Infecțioase.
A treia speță – dosarele penale deschise asupra șefilor laboratoarelor de genetică medicală din cele două spitale mari ale Craiovei – îi impune domnului ministru să ordone, în regim de urgență, un control la toate DSP-urile din Oltenia, cu precădere la DSP Dolj, pentru verificarea modului în care a fost gestionat fluxul de teste Covid-19 trimise spre analiză la cele două laboratoare. Din informațiile noastre, începe să fie tot mai limpede că haosul a fost declanșat de DSP-uri, iar laboratoarele (cel puțin laboratorul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă SCJU Craiova) au lucrat la capacitate maximă.
În acest context, două tipuri de interes îi impun domnului ministru să facă ordine în activitatea DSP Dolj și să disciplineze conducerea Direcției, în sensul implicării reale, organizate și eficiente în combaterea pandemiei de Covid-19.
Primul este interesul public. Este nefiresc ca în Craiova să nu se cunoască adevărul despre focarele de Covid-19 din comunitate. DSP Dolj și Prefectura Dolj oferă, prin comunicatele de presă, informații generale, date statistice centralizate, fără să indice care este evoluția situației din focarele de Covid-19 din Craiova și Dolj. Este nefiresc ca DSP Dolj să aplice sancțiuni simbolice într-un Cămin de bătrâni unde au fost încălcate flagrant cele mai elementare norme de prevenție și combatere a Covid-19.
Al doilea interes este de natură politică. Instituțiile publice unde s-au înregistrat principalele focare de Covid-19 din Craiova și Dolj sunt conduse de oameni susținuți, numiți de PSD. De exemplu, scandalul infectării a peste 150 de oameni – bătrâni și personal – în Căminul pentru Persoane Vârstnice Craiova, condus PSD-istul Giurcă, a fost o ocazie imensă de profit electoral pentru PNL Dolj. Totuși, liderii locali ai PNL parcă s-au ferit să se folosească de acest scandal și s-au limitat doar la declarații politice, fără să facă ceva concret pentru salvarea bătrânilor din instituția controlată de PSD. Reacția DSP Dolj, din subordinea Ministerului Sănătății, a fost penibilă: a aplicat niște sancțiuni aproape simbolice.
Nu știm care va fi reacția ministrului Nelu Tătaru față de situația sanitară din Craiova. Știm însă că orașul Craiova este una dintre ultimele redute ale PSD, o zonă unde s-a concentrat aproape tot ceea ce este mai urât și mai respingător din pseudo-elita formată din impostori și parveniți a acestui partid. PSD va lupta cu toată puterea și viclenia pentru a păstra Craiova ca fief al cuplului Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda. În această luptă, pentru PSD Craiova este extrem de important să păstreze controlul asupra informației despre infectarea cu Covid-19 și să-i salveze de la sancțiuni și demitere pe managerii sprijiniți de partid în instituțiile publice în care s-au declarat focare de Covid-19.
În concluzie, situația sanitară de la Craiova reprezintă un examen important pentru ministrul liberal Nelu Tătaru și guvernul Orban. Examen de maturitate politică și de profesionalism în cele ale guvernării.
Bine documentat, bravo!