Articolul „A fost arestat de Ceaușescu, a murit – ca și Ceaușescu – în ziua de Crăciun! Destinul unui ziarist disident”, publicat miercuri, 25 decembrie, pe Ziaristii.com, a avut parte de o surpriză. Un mesaj-ecou la articolul despre moartea lui Mihai Creangă a venit din America, de la colegul său de clandestinitate anti-ceaușistă: Ștefan Niculescu Maier.
Dintre cei cinci membri ai „grupului Băcanu” care au fost arestați pe 25 ianuarie 1989, pentru tipărirea clandestină a ziarului-manifest „România” (fiind eliberați pe 22 decembrie 1989, după prăbușirea regimului Ceaușescu), doi au murit (Anton Uncu și Mihai Creangă), unul s-a sinucis (Alexandru Chivoiu) și doi sunt în viață (Petre Mihai Băcanu și Ștefan Niculescu Maier).
Unul dintre supraviețuitori, Ștefan Niculescu Maier (61 de ani), a reacționat la articolul de pe Ziaristii.com printr-un mesaj public. Din textul său și din corespondența ulterioară, pe care le publicăm integral, aflăm că disidentul anti-ceaușist s-a stabilit în SUA în 2001, după ce lucrase timp de trei ani la Ambasada României la Washington, în mandatul președintelui Emil Constantinescu.
Mesajul lui Ștefan Niculescu Maier
„Dacă am fi fost 10, povestea noastră ar fi semănat foarte mult cu cea a celor «10 negri mititei», dar nu am fost atâția. Se pare, de fapt, că ÎN TOTAL în România vor fi fost doar vreo 30-40 de disidenți, față de alte țări foste socialiste (cu sute de disidenți) unde nu s-au produs crimele de la schimbarea noastră de regim, iar tranziția a fost și mai catifelată, și a durat și mai puțin.
În scenariul cu 10 negri mititei, eu aș fi intrat la categoria «unul a plecat din ei» – din cauză că m-am stabilit în Statele Unite, unde mi-am văzut de familie și de carieră, iar cei doi copii pe care i-am salvat din orfelinatele din România (dacă își mai amintește cineva despre ce era vorba) sunt astăzi adulți și pe traiectorii ascendente. Binecuvântăm în fiecare zi decizia de a-i adopta.
Mihai Creangă a fost un om «mai mare decât viața». Nu puteai să nu-l iubești, până și defectele lui erau carismatice. Același lucru pot spune și despre Anton Uncu sau despre Petre Mihai Băcanu.
În primii ani de după schimbarea regimului, mi-am dat însă seama că Brucan a fost un optimist când a afirmat că e nevoie de 20 de ani pentru o schimbare profundă, reală. Nu caut justificări plecării mele din România, dar am fost totuși mult prea puțini. Și nu avem niciun merit că nu am știut să facem în așa fel încât să devenim mai mulți. Au știut să devină mai mulți (erau și înainte…) o mare parte dintre cei pe care-i vedeți astăzi în roluri politice majore și cu conturi majore în bancă.
Poate că ascensiunea lui Mihai la cele veșnice să producă acea lumină, ca o stea călăuzitoare, renăscând speranța că există bine și dreptate în lume, că există oameni care sunt capabili să-și riște viața pentru idealuri.
Mihai Creangă a fost unul dintre ei. Fie-i memoria binecuvântată!”
Precizări suplimentare
Reporter: Domnule Maier, vă mulțumim că ați intervenit cu acele precizări, la textul despre regretatul Mihai Creangă.
Ștefan Niculescu Maier: Am preferat să pun un ecou în pagina Ziaristii.com deoarece ați scris cel mai documentat despre Mihai Creangă, fapt pentru care vă mulțumesc.
Reporter: Când v-ați mutat în SUA?
Ștefan Niculescu Maier: M-am stabilit în SUA în 2001, după ce am lucrat la Ambasada României la Washington timp de 3 ani, pentru președintele Emil Constantinescu. Soția mea a fost sponsorizată pentru o viză permanentă de muncă de către o firmă, iar eu am beneficiat de noul ei statut, alături de întreaga familie.
Reporter: Unde v-ați așezat, în ce oraș/stat?
Ștefan Niculescu Maier: Locuim undeva în suburbiile capitalei americane, în statul Virginia.
Reporter: Cum vedeți România actuală?
Ștefan Niculescu Maier: Contrar unor opinii care pretind că țara este una normală, cu probleme normale, eu o văd ca fiind încă tributară unor grupuri de interese ce nu-și văd decât de propria prosperitate, fără să le pese de binele unui popor de supraviețuitori care are resurse de inteligență și de frumusețe ieșite din comun, dar irosite de lipsa de curaj. Barometrul meu de început de normalitate în România este reprezentat de rezolvarea corectă a cazului inginerului Gheorge Ursu și de încetarea tăierii pădurilor…
Intr-adevar, crancen a mai prins in cleste toata suflarea romaneasca hidosul regim dinainte de 89 de-am avut ATAT DE PUTINI DUZIDENTI. Sau sa fie oare romanii atat de complezenti? Probabil tot atat de complezenti pe cat de dispusi la compromis si la promiscuitate? Uneori ma gandesc ca securitatea crease asemenea teama prin zvonistica incat acceptam sa traim si ca niste soareci, numai sa mai vedem lumina soarelui din cand in cand….Dar ceea ce e abominabil e faptul ca dupa 89 tot profitorii de comunism care faceau parte din reteaua represiva de dinainte au pus labele pe resursele tarii, au devenit bogati si tot ei continua sa batjocoreasca pe romani, batu-i-ar soarta!!!! Tot ei, reptile cu sange rece ce se afla !!!
Nu stiu daca exista o gena a lasitatii si a predispozitiei spre compromis sau istoria si nevoia de a supravietui si-au pus amprenta pe comportamentul poporului roman, Dar este o certitudine ca acel comunism fortat de influenta ocupatiei rusesti a fost introduus in Romania printr-o combinatiie de minciuna si teroare greu de imaginat. Astfel s-au format cele doua componente ale lasitatii noastre: tortionarii ticalosi, impreuna cu reteaua de turnatori-tradatori si poporul speriat, devenit docil din nevoia de a supravietui.
Ticalosilor, care isi cunosteau bine meseria de a manipula si stapani, le-a venit usor sa profite de revokutie si sa se instaleze la putere. Le-a venit usor si din cauza ca poporul era deja dezorientat si lesne de manipulat .
Au avut grija sa-i anihileze pe cei care ar fi meritat sa preia franele statului dupa 1989, care le-ar fi stricat planurile ticaloase.
Disdentul Alexandru Chivoiu s-a sinucis fiindca era scos din casa. Probabil, nu atat problema locativa l-a adus la disperare, cat ticalosia care triumfa in aceasta tara a revolutiei furate si distorsionate.
Președintele României, Klaus Iohannis a conferit post-mortem Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler ziaristului Mihai Creangă, în semn de recunoștință şi apreciere pentru contribuția esențială adusă la apărarea libertăţii presei şi la promovarea principiilor democrației, precum şi pentru abnegația cu care s-a opus abuzurilor regimului comunist, președintele
Frumos gestul presedintelui si condamnabila tacerea unei parti a presei, mai preocupata de scandaluri, de afumaturi si tochituri, de ghiftuiala, sau de spectacole cu colinde manelizate si artisti imbracati in variante chicioase de costume populare.
Eu tot spun si am sa tot spun ,presa trebuie sa devina cu adevarat independenta,nu cu jurnalisti subordonati ca niste functionari marunti si cu capetele plecate si supusi prediunilir unor patroni penali sau cu state de plata la kgb !Atata timp cat nu avem formatori de opinie cu principii solide despre democratie si libertatea de exprimare si care nu accepta sa inchida ochii la coruptie,nu vom avea nici o societate democratica!Cu un voiculescu,gusha,ghita,burci,fratii paunescu,radu moraru,doru buscu,dinescu,adamescu si alti profitori ai revolutiei furate de kgbisti,nu vom avea niciodata o tara normala,hotii si criminalii vor avea intotdeauna tupeu sa ne dea lectii de moralitate si democratie ,furandu-ne in continuare ,traind linistiti pe spinarea noastra!