Acasă Lumea Dezastrul Cernobîl 2: au ras o pădure ca să oprească propagarea focului...

Dezastrul Cernobîl 2: au ras o pădure ca să oprească propagarea focului spre instalațiile de deșeuri nucleare

Potrivit autorităților ucrainene, incendiul din zona de excludere a Cernobîlului, izbucnit pe 4 aprilie, este ținut sub control și în maximum două zile va fi lichidat. Nu mai există foc deschis, ci doar unul mocnit.

Cei de la Serviciul de Stat de Urgență (DSU) au acționat, miercuri, în mare parte, pe teritoriul pădurilor Korogodoski, Detiakovski, Parișivski și Denisovițki.

Au creat 158 de kilometri de benzi mineralizate. Au fost mobilizate 521 de persoane. Nivelul de radiații din capitala Kiev și din suburbiile acesteia nu depășește valorile naturale de fond: Kiev – 0,014 mR/h, regiunea Kiev – în limita a 0,012 mR/h, cu un fundal admis de 0,05 mR/h.

Anton Gherascenko, ministrul adjunct al Afacerilor Interne, a dat asigurări că instalațiile de depozitare a deșeurilor nucleare uzate nu sunt puse în pericol. „Depozitul Podlesnoe, cel mai apropiat de incendiu, este o structură din beton armat ignifug. În plus, pe o rază de 100 de metri de acest depozit, pădurea a fost tăiată special pentru a evita un incendiu. O altă instalație de depozitare pentru SNF-1, care se află pe teritoriul centralei nucleare de la Cernobîl, este de asemenea complet sigură. Orice incendiu este exclus acolo. A treia instalație de stocare, ISFSF-2, n-a fost încă umplută cu acel combustibil nuclear uzat, provenit de la exploatarea centralelor nucleare ucrainene, fiind înconjurată de un gard”, a precizat înaltul oficial ucrainean.

„Nu există nimic care să stingă astfel de incendii. Nu există infrastructură în Cernobîl”

Acest incendiu – care a distrus, conform primelor estimări, peste 30.000 de hectare de pădure (3.500 au ars până în 8 aprilie) – este considerat a fi cel mai mare din întreaga regiune Cernobîl. „Pădurea Roșie” s-a făcut una cu pământul. Un expert în domeniu, Serghei Zibțev, directorul Centrului Regional de Monitorizare a Incendiilor din Europa de Est, a tras un puternic semnal de alarmă în privința schimbărilor climatice din Ucraina.

„Clima se schimbă în Ucraina, iar condițiile meteorologice sunt aceleași ca în sudul Franței. Dar Franța și Portugalia au deja experiență în stingerea unor incendii forestiere mari. Nu există oameni în Ucraina care au văzut așa ceva – aceasta este prima experiență. Serviciile noastre de pompieri sunt orientate către incendii mici, de 100-300 de hectare. În consecință, nu există nimic care să stingă astfel de incendii: asistență informațională, comunicații, coordonare, proceduri de stingere. Nu există infrastructură în Cernobîl. Aceasta este cea mai dificilă situație din Ucraina”, a spus el.

Adevărul este că incendii de pădure au loc în mod frecvent în Ucraina. Dar la fel de adevărat e că amploarea acestuia le-a depășit pe cele mai semnificative de până acum. Un incendiu major s-a produs, de pildă, în 1992, când au ars 17.000 de hectare de pădure.

„Incendii au mai fost în 2003, 2007, 2015, când s-au făcut scrum 10.000 de hectare de pădure, în 2016, 2017. Incendiul actual e de trei ori mai mare. Și în 2015, Arseni Iațeniuk,  prim-ministrul de atunci al Ucrainei, a remarcat că avem o situație catastrofală în privința echipamentelor. Spunea că Serviciul de Urgență de Stat trebuia să aibă la dispoziție cel puțin 12 elicoptere, dar au rămas tot două-trei. Din 2015, nu s-a schimbat nimic”, a mai declarat Zbițev.

Avertisment: un alt incendiu va avea loc după 20 aprilie

Directorul Centrului Regional de Monitorizare a Incendiilor din Europa de Est afirmă că autoritățile ucrainene trebuie să fie precaute în următoarea perioadă. „De obicei, incendiile încep după 20 aprilie, adică peste 10 zile trebuie să ne așteptăm la un al doilea val. Până la acel moment, trebuie recrutați noi pompieri și trebuie să li se ofere rezervele pe care nu le au. Trebuie să păzim pădurile situate în jurul perimetrului de la Cernobîl. Avem nevoie de mobilizare completă, de ajutorul Poliției și al Jandarmeriei”.

La data de 6 aprilie, poliția din regiunea Kiev l-a identificat pe vinovatul principal pentru producerea acestui incendiu uriaș: un țăran în vârstă de 27 de ani, care a dat foc în trei locuri la resturi menajere și iarbă. O săptămână mai târziu, forțele de ordine au depistat un alt suspect implicat într-un incendiu din zona Cernobîl. Este vorba despre un bărbat de 37 de ani. Acesta a ars gunoiul în propria curte, apoi a încărcat rămășițele fumegânde și urât mirositoare pe un cărucior, le-a scos din sat și le-a aruncat pe iarba uscată.

Precizare: Al doilea incendiu ajunsese, la un moment dat, la doi kilometri de instalațiile de depozitare a deșeurilor nucleare. Asta pentru că zona forestieră din care a izbucnit focul este amplasat pe cealaltă parte a râului Pripiat, pe același teritoriu cu centrala nucleară de la Cernobîl.

„Într-un litru de lapte e mai mult cesiu decât în fumul din incendiul de la Cernobîl”

Tehnologia tradițională pentru stingerea incendiilor forestiere nu este întotdeauna aplicabilă în zona de excludere de la Cernobîl, întrucât particulele radioactive se pot ridica de la suprafață, acolo unde au stat 34 de ani. De obicei, se sapă niște șanțuri sau se ară porțiuni de pământ pentru a expune solul umed în calea focului.

Radiobiologul Valeri Kașparov, director la Institutul de Cercetări pentru Radiologie Agricolă din Ucraina, vine cu o teorie-șoc. „Din punct de vedere al radioactivității, incendiul din zona Cernobîl nu afectează oamenii. Concentrațiile de radionuclizi sunt foarte mici: datorită diluării în atmosferă, acestea nu depășesc o mie de mii de becquerel pe metru cub. De exemplu, în laptele pe care îl cumpărați în magazin este o zecime de becquerel. Dacă beți un litru de lapte, atunci corpul va primi mai mult cesiu decât cesiul care a zburat în timpul incendiului de la Cernobîl. Prin urmare, nu există niciun pericol pentru locuitorii Kievului. Radioactivitatea laptelui este mai mare decât cea a fumului rezultat din incendiul de la Cernobîl”.

În opinia sa, pompierii se expun la cele mai mari doze de radiații, fiindcă sunt aproape de foc. În plus, fumul în sine e mai periculos în zona de excludere de la Cernobîl decât aerosolii radioactivi. „Pădurea roșie a mai luat foc în 2015 și în 2016. S-a efectuat un studiu care a arătat că, în zona de la Cernobîl, o persoană primește aceeași cantitate de radionuclizi atât înainte de incendiu, cât și în timpul incendiului. Efectul radionuclizilor care se ridică în aer este neglijabil în comparație cu radiația prezentă pe pământ. Din păcate, sprijinul tehnic pentru pompierii și silvicultorii din zona de excludere este foarte slab. Am vorbit în mod repetat despre acest lucru cu guvernanții”, a conchis radiobiologul Kașparov.

Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

CITIȚI ȘI:

INTERVIU. „Acest virus nu rezistă mult pe suprafețe, moare în câteva ore. Dar se ia foarte ușor din aer” / „N-o putem ține cu statul în casă, ne moare economia. Soluția este: «Cine scapă, scapă; cine nu, nu!»”

Durerea unui român din Belgia: „Îi trimit mamei bani de medicamente, iar ea zice că suntem sclavii Europei”

loading...

1 COMENTARIU

  1. Trimiteți-l pe Vela ,are asta puteri paranormale de poate opri totul,e trimisul Hauritului in Ministerul ortodox român.!!!..MOR!!!!..de la morbiditate, morți, cioclii,… morții mă-sii…. aleluia….

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Cookie Settings