Cine erau cei doi mujahedini ai Teheranului lichidați de o rachetă americană: „Generalul” iranian și „Inginerul” irakian

Cei doi oficiali uciși de trupele americane, vineri dimineață, pe aeroportul din Bagdad erau oameni-cheie ai regimului fundamentalist de la Teheran. Irakianul Abu Mahdi al-Muhandis era mâna dreaptă a generalului iranian Qassem Soleimani în Irak.

Qassem Soleimani – mai popular decât președintele Iranului

Puternicul general Qassem Soleimani (62 de ani), ucis vineri la Bagdad într-un raid american, era unul dintre cele mai populare personaje în Iran și considerat un adversar redutabil al Statelor Unite și al aliaților săi, transmite Agenția France Presse (AFP), citată de Hotnews.ro.

Comandantul Forțelor Quds ale Gardienilor Revoluției, însărcinat cu operațiunile externe ale Iranului, acest personaj carismatic a exercitat o influență decisivă în negocierile politice demarate în 2018 pentru formarea unui guvern în Irak. În ultimii ani, el devenise un adevărat star in Iran, cu numeroși followers pe contul său de Instagram.

Atât pentru partizani, cât și pentru critici, Soleimani – care a jucat un rol important în lupta împotriva forțelor jihadiste – era omul-cheie al influenței iraniene în Orientul Mijlociu. El a întărit ponderea diplomatică a Teheranului, în special în Irak și în Siria, două țări în care SUA sunt angajate militar.

„Pentru șiiții din Orientul Mijlociu, Soleimani era un amestec între James Bond, Erwin Rommel și Lady Gaga”, scria Kenneth Pollack, fost analist CIA, în portretul făcut lui Soleimani pentru revista americană „Time” consacrată celor mai influente personalități din lume în 2017.

„Pentru Occident, Soleimani este responsabil pentru exportarea revoluției islamice în Irak, pentru susținerea teroriștilor în războaiele duse de Iran în străinătate”, a adăugat Pollack.

În Iranul căzut în marasmul economic, unii i-au sugerat lui Soleimani să se lanseze pe scena politică, dar generalul a respins zvonurile care îl dădeau candidat la prezidențialele din 2021.

Generalul și-a exersat capacitățile în special în Irakul vecin. La fiecare dezvoltare politică sau militară din această țară, Soleimani era prezent, pentru a acționa în culise.

Avansul grupării Stat Islamic (SI), referendumul pentru independență din Kurdistan sau formarea unui nou guvern în Irak – de fiecare dată, Soleimani s-a întâlnit cu diferitele tabere irakiene și a definit linia de urmat, afirmă diferite surse care au participat la aceste întâlniri, organizate întotdeauna în cel mai mare secret.

Influența sa era veche, în condițiile în care conducea deja Forțele Quds când Statele Unite au invadat Afganistanul, în 2001.

„Interlocutorii mei iranieni știau foarte clar că, deși informau Ministerul Afacerilor Externe, la final generalul Soleimani era cel care lua deciziile”, spunea în 2013, la BBC, Ryan Crocker, fost ambasador american în Afganistan și în Irak.

După decenii în care a acționat din umbră, Soleimani a început să apară pe prima pagină a ziarelor la izbucnirea conflictului din Siria, în 2011, unde Iranul a oferit un ajutor important regimului lui Bashar al-Assad.

Astfel, a apărut în fotografii pe câmpul de luptă, în documentare și chiar într-un film de animație și un clip muzical.

Acest înalt comandant al Gardienilor Revoluției, arma ideologică a Republicii Islamice Iran, a povestit într-un interviu, difuzat de televiziunea iraniană de stat în octombrie 2018, că a petrecut în Liban – cu Hezbollahul șiit libanez – majoritatea conflictului israeliano-libanez din vara lui 2006.

Un înalt comandant irakian l-a descris ca fiind un bărbat calm și puțin vorbăreț. „Era așezat în celălalt capăt al camerei, singur, foarte calm. Nu vorbea, nu comenta, doar asculta”, a povestit acesta, pentru „New Yorker”.

Potrivit unui studiu publicat în 2018 de IranPoll și de Universitatea din Maryland, 83% dintre iranieni aveau o opinie pozitivă despre Soleimani, situat înaintea președintelui Hassan Rohani și a șefului diplomației, Mohammad Javad Zarif.

În străinătate, unii lideri occidentali îl considerau un personaj central în relațiile Teheranului cu grupări precum Hezbollahul libanez și Hamasul palestinian.

Abu Mahdi al-Muhandis – „Inamicul numărul 1”

Abu Mahdi al-Muhandis, ucis și el în raidul american de vineri, era considerat omul Iranului la Bagdad și inamicul numărul 1 din Irak pentru Statele Unite, de mai multe decenii, scrie France Presse.

Era bun prieten cu generalul Qassem Soleimani, al cărui prim-locotenent pentru Irak a fost de mult timp.

Numele său real era Jamal Jaafar Ibrahimi, numărul 2 în Hashd al-Shaabi, coaliție paramilitară majoritară pro-Iran. Era însă cunoscut ca al-Muhandis – „Inginerul”, în limba arabă.

Ultima oară a fost văzut în public marți, cu trei zile înainte de a fi omorât. Atunci făcea parte dintr-un cortegiu funerar pentru cei 25 de combatanți pro-Iran uciși de aviația americană. Acest cortegiu este cel care a participat la atacarea ambasadei americane.

Cunoscut pentru pozițiile anti-americane virulente dinainte de ocupația armată care a urmat invaziei Irakului în 2003, Abu Mahdi al-Muhandis „este exemplul perfect al manierei în care Iranul a țesut rețeaua sa de locotenenți în Irak”, a explicat – pentru AFP – Phillip Smyth, specialist în grupările șiite armate.

„El este legat de toate rețelele principale ale Iranului în Irak. Nu are niciun echivalent, este încarnarea perfectă” a acestor legături țesute de-a lungul deceniilor, arată expertul.

Bărbatul cu barbă albă, care apărea în public, pe front sau la conferințe în costum sau în uniformă militară, s-a născut în 1953 la Basra, orașul petrolier din sudul Irakului, la granița cu Iranul.

În anii 1980, Al-Muhandis avea deja dublă cetățenie – irakiană și iraniană -, vorbea curent limba farsi și conducea lupta împotriva dictatorului Saddam Hussein din cealaltă parte a graniței.

Pe atunci, Al-Muhandis era un înalt comandant al brigăzilor Badr, unități ale combatanților irakieni instruite de Iran pentru a lupta în războiul împotriva Irakului (1980-1988). A fost acuzat că a fost implicat în atentatele sângeroase împotriva ambasadelor Franței și Statelor Unite din Kuweit, în 1983.

A fost condamnat la moarte, în contumacie, pentru aceste atentate. Cu toate acestea, în 2005 petrecea o scurtă perioadă în Parlamentul irakian, în cadrul unui nou sistem politic, creat de dușmanul său de moarte – SUA – în Irakul de după Saddam Hussein, unde a revenit fără probleme.

În Irak, a ajutat la formarea brigăzilor Hezbollah, o facțiune pro-Iran integrată în Hashd al-Shaabi și pe care Washingtonul o acuză că s-a aflat în spatele unor recente atacuri cu rachete care au vizat interese americane în Irak.

În 2009, brigăzile Hezbollah și Abu Mahdi al-Muhandis au fost plasați pe lista americană a „teroriștilor”. Statele Unite îl acuzau pe comandantul irakian de controlul unor „rețele de trafic de arme” și de „participarea la atentate împotriva ambasadelor occidentale și tentative de asasinat în regiune”.

Pentru specialistul Michael Knights, Al-Muhandis este „dușmanul inveterat numărul 1 al Statelor Unite”, mai mult chiar decât toate celelalte facțiuni pro-Iran din Irak.

Adevăratul lider operațional al Hashd – chiar dacă oficial era numărul 2 – a lucrat asiduu pentru a face din această organizație una care să nu fie niciodată în totalitate sub controlul premierului sau sub comanda forțelor regulate, arată expertul Michael Knights.

Al-Muhandis și-a atras loialitatea combatanților Hashd, dar și venituri substanțiale. În opinia lui Knights, Abu Mahdi al-Muhandis era „sistemul nervos central” al Gardienilor Revoluției, armata ideologică a Iranului.

Dar, în ciuda importanței sale, era foarte tăcut. În timpul verii, însă, a ieșit din această tăcere pentru a acuza Statele Unite și Israelul că se află în spatele unor misterioase lovituri aeriene care au vizat mai multe baze ale Hashd.

Este dificil acum de imaginat cine îl va înlocui, deoarece va fi greu de găsit un om cu o atât de mare apropiere ideologică și personală cu Iranul.

Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

CITIȚI ȘI:

* Prima zi fără „Evenimentul zilei”. Am fost la nașterea lui, mă bucur că n-am participat la parastas