Norvegia a detectat iod radioactiv în aer la granița cu Rusia. Iodul radioactiv a fost identificat în filtrele unei stații de monitorizare a radioactivității, în perioada 9-12 august.
Cu o zi înainte, joi 8 august, a avut loc un incident nuclear periculos: explozia unei rachete cu combustibil lichid într-o bază militară rusă din regiunea Arhanghelsk.
Cinci oameni au murit după ce testarea unei noi generații de rachete pe litoralul Mării Albe s-a încheiat tragic. Imediat după explozie, nivelul radiaţiilor a crescut puternic în regiune, de cel puţin 16 ori peste limitele admise.
Particulele radioactive eliberate în atmosferă în timpul explozii nucleare nu pot fi controlate; traseul lor este puternic influenţat de condiţiile meteorologice (vânt, în special). Experţii consultaţi de presa occidentală au admis atunci că norul radioactiv poate disipa spre vest, ceea ce, iată, se întâmplă deja în Scandinavia.
Foarte precauţi însă în a trage concluzii tranşante, norvegienii spun că deocamdată nu pot afirma dacă iodul radioactiv este determinat de incidentul din Rusia vecină. Specialiștii din această țară detectează acest element radioactiv de șase până la opt ori pe an, sursa fiind de obicei necunoscută.
Ruşii au cerut populaţiei să consume iod!
Autorităţile ruse au refuzat însă să confirme oficial eliberarea de radioactivitate în atmosferă, dar au cerut populaţiei să consume iod – element chimic folosit tocmai pentru a reduce efectul contaminării nucleare.
„Vă uitați acum la o hartă care arată presiunea atmosferică ridicată și cea joasă, direcția vântului și puterea cu care bate. Am avut presiune ridicată, ceea ce înseamnă că intensitatea cu care a bătut vântul în întreaga regiune a fost slabă, că tot ceea ce este în atmosferă acum este împins spre nord. Vântul bate în sensul acelor de ceasornic. Când ai acest cer senin, fără vânt deasupra locului în care a avut loc explozia, înseamnă că acești curenți vor împinge particulele eliberate în atmosferă spre nord, nord-est. Practic, vântul împinge tot ce s-ar fi ridicat în atmosferă înapoi spre Rusia. Deci tot ce a ajuns în atmosferă în zilele de după accident se duce în acea zonă”, a declarat un expert climatolog consultat de Al Jazeera.
Şi în cazul exploziei de la Cernobîl, autorităţile au dat asigurări că disiparea norului radioactiv nu va avea efecte nocive în România, dar invazia de cancere provocate ani la rând după accident a fost pusă tocmai pe seama tragediei de la reactorul nuclear.
Președintele rus Vladimir Putin a anunțat, în martie 2018, că Rusia a dezvoltat o rachetă cu propulsie nucleară, afirmând că are „rază de acțiune nelimitată” și este „invincibilă în fața tuturor sistemelor antiaeriene și antirachetă existente și potențiale”.
De la ruşi vine secretomania accidentelor
Secretomania este liantul tuturor accidentelor nucleare suferite de Moscova. O moștenire nefericită din epoca sovietică. În comunism, ne aducem aminte și din România, orice accident era secret de stat. Explozia de la Cernobîl din 1986 a fost comunicată până și aliaților comuniști cu aproape o săptămână întârziere. Iar scufundarea submarinului nuclear Kursk în 2000 a provocat un scandal uriaș, oficialii de la Moscova fiind acuzați că au încercat să mușamalizeze totul.
Pe 26 aprilie 1986, reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl sărea în aer, în urma unor banale teste care au mers prost. Sistemul s-a supraîncălzit și a dus la topirea miezului reactorului. Oficial, în accidentul de la Cernobîl au murit doar 47 de oameni. Numărul victimelor s-ar ridica însă la câteva zeci de mii, iar afecțiunile provocate de radiații au afectat milioane de oameni.
Modul de a gestiona astfel de accidente a continuat și după prăbușirea Uniunii Sovietice. Până la explozia rachetei de pe 8 august, Armata rusă a suferit două accidente nucleare majore. Primul a fost cazul Kursk, submarinul nuclear scufundat pe 12 august 2000, în Marea Barents. Toți membrii echipajului, 118 oameni, au murit, deși 23 dintre ei supraviețuiseră exploziilor.
Ei , uite că prostia umană învinge racheta invincibilă .
Un nou „dar” de la rusi ! (TOXIC, LETAL, ca intotdeauna…)
„Până la explozia rachetei de pe 8 august, Armata rusă a suferit două accidente nucleare majore. Primul a fost cazul „Kursk”, submarinul nuclear scufundat pe 12 august 2000, în Marea Barents.” Dar al doilea „accident nuclear” care a fost?!