Emisă luni, motivarea Curții Constituționale a României (CCR) la decizia din 28 septembrie explică pe larg de ce PNL (pe atunci, aripa Cîțu) și PSD au încălcat Constituția blocând moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Cîțu depusă de USR și AUR pe 3 septembrie. Judecătorii constituționali spun clar că pretextul după care s-au ascuns PNL și PSD – pretinsa falsificare a semnăturilor pentru că acestea n-au fost depuse în original – este unul nefondat, iar atitudinea celor două partide a fost „o conduită lipsită de loialitate constituțională“.
În motivarea publicată de Agerpres, CCR subliniază că n-are nicio importanță forma sub care sunt depuse semnăturile (original, fotocopie, scanare, cu ștersături sau corecturi etc), atât timp cât acestea exprimă voința parlamentarilor respectivi. Au fost 124 de semnături, iar minimum necesar era de 117, așadar blocarea/tergiversarea procedurii reprezintă o culpă a celor care au pus-o în scenă, constată Curtea Constituțională.
Un alt argument invocat de Guvern și PNL, respectiv faptul că lista semnăturilor a fost depusă din nou peste câteva zile, vine doar să întărească faptul că respectivii parlamentari și-au susținut punctul de vedere, ceea ce ar fi trebuit cu atât mai mult să urgenteze procedurile, nu să le blocheze.
O mulțime de pretexte, niciunul acoperit de lege
În sfârșit, plângerea premierului Cîțu, care a reclamat că n-a fost anunțat imediat de conducerea Parlamentului, nu putea impieta asupra calendarului moțiunii, deoarece a fost o bâlbă a celor care ar fi trebuit să trimită moțiunea și nu o greșeală a inițiatorilor acesteia.
Moțiunea de cenzură a USR a fost blocată în Parlament până în ziua de azi – când deja nu mai are obiect – printr-o înțelegere ocultă între tabăra Cîțu din PNL și PSD. Reprezentanții celor două partide au chiulit la 5 ședințe consecutive în care ar fi trebuit să se discute calendarul moțiunii. Apoi, premierul Cîțu a atacat moțiunea la Curtea Constituțională. Printr-o nouă decizie ce s-a dovedit neconstituțională, reprezentanții PNL și PNL au suspendat discutarea moțiunii până la venirea unui răspuns din partea CCR.
Miza era ca Florin Cîțu să intre în Congresul PNL din 25 septembrie din postura de premier al României, ca să poată câștiga alegerile contra lui Ludovic Orban. Acest lucru s-a petrecut, dar ulterior PSD a profitat de capcana în care intraseră liberalii și a depus propria moțiune de cenzură. Guvernul Cîțu a căzut, astfel că motivarea CCR, venită luni, este tardivă. Moțiunea USR nu mai are obiect, deoarece premierul Florin Cîțu a fost deja demis.
Motivarea CCR: de ce PNL și PSD au încălcat Constituția
„Nici Constituţia şi nici Regulamentul nu cuprind prevederi exprese cu privire la modul în care semnăturile olografe ale autorilor moţiunii de cenzură trebuie depuse – în original sau copie (telex/fax/fotocopiere/scanare/fotografiere etc.).
Ceea ce este determinant este voinţa deputatului sau senatorului care a semnat moţiunea de cenzură, în sensul iniţierii acesteia şi însuşirea/asumarea semnăturii de către fiecare deputat/senator iniţiator în parte, conform prevederilor regulamentare şi a cutumelor parlamentare. Semnătura deputatului/senatorului exprimă voinţa neechivocă a acestuia de a iniţia o moţiune de cenzură.
Indiferent de modalitatea în care a fost transmis conţinutul respectivului suport, odată ce transmiterea sa a fost realizată şi confirmată, cu consecinţa ataşării semnăturii la lista privind susţinerea moţiunii de cenzură, ea beneficiază de o prezumţie simplă de veridicitate, în sensul că exprimă realitatea cu privire la voinţa şi intenţia deputatului/senatorului de a iniţia o moţiune de cenzură. Răsturnarea acestei prezumţii se poate realiza exclusiv prin mijloace parlamentare.
În acest sens, se observă că, pentru a nu se paraliza însăşi procedura reglementată de art. 113 din Constituţie, în cadrul procedurilor parlamentare contestarea veridicităţii semnăturii poate fi făcută numai de respectivul deputat/senator.
În aceste împrejurări de fapt, indiferent că suportul material pe care au fost imprimate semnăturile a fost transmis sau nu în original la Parlament, moţiunea de cenzură a fost legal iniţiată prin semnăturile ataşate acesteia la data de 3 septembrie 2021.
Faptul că listele de semnături prezintă ştersături sau sublinieri sunt aspecte de fapt, lipsite de relevanţă constituţională, care nu pot forma obiectul analizei Curţii Constituţionale. Mai mult, se observă că nici Birourile permanente reunite ale celor două Camere şi nici Guvernul nu au competenţa de a verifica dacă listele de semnături au fost sau nu depuse în original şi de a înlătura semnăturile care nu au parvenit pe suportul original. Totodată, realizarea unui asemenea control nu ţine nici de competenţa Curţii Constituţionale. Toate aceste aspecte de natură tehnico-formală nu au relevanţă constituţională, întrucât nu vizează/influenţează exigenţa constituţională referitoare la numărul minim de deputaţi/senatori semnatari ai moţiunii de cenzură, astfel că analiza acestora nu intră în competenţa Curţii Constituţionale.“
N-ați înțeles de ce trebuia ca C’atu sa fie neaparat șef la PNL ?
Pai dacă nu ar fi fost, acum era simplu de pus la colt.
Asa …
Apropo, ar fi posibil ca un șef de stat să pună un prim ministru fără să fie informat despre trecutul acestuia ?