Cancelarul Olaf Scholz a anunțat oficial, într-un interviu acordat televiziunii publice ARD și citat de Agerpres, că Germania reintră în cursa înarmărilor după 77 de ani în care a evitat acest lucru, deși ar fi avut posibilitatea financiară s-o facă. Motivul pentru care clasa politică germană a decis o schimbare bruscă de direcție în politica apărării l-a reprezentat dușul rece servit de Vladimir Putin în zorii zilei de 24 februarie 2022, când Rusia a început invazia Ucrainei.
Germanii au fost ferm convinși, în ultimele decenii, că legăturile economice create cu Rusia îl vor împiedica pe Putin să folosească forța armată într-o manieră atât de violentă. Berlinul a refuzat să aloce 2% din PIB pentru apărare chiar și atunci când, în urmă cu câțiva ani, președintele american Donald Trump a somat țările membre NATO să se achite de această obligație trecută în tratatul de alianță.
După 24 februarie, germanii au înțeles însă brusc că, fără protecția SUA și a Marii Britanii, ar fi complet lipsiți de apărare în fața unui agresor cinic, superînarmat și gata de orice pentru a-și atinge scopurile. Problema n-ar reprezenta-o nivelul de pregătire sau calitatea echipamentului, ci cantitatea foarte redusă.
Germania avea în februarie 183 de tancuri operaționale, de 20 de ori mai puține decât flota activă a Rusiei
Germania are, la ora actuală, 266 de tancuri, din care operaționale sunt doar 183 – comparativ cu Rusia, care avea la începutul invaziei ucrainene peste 3.500 de tancuri operaționale și rezerve de alte 10.000.
Numărul tunurilor autopropulsate este de numai 121, din care 94 erau operaționale anul trecut. Lansatoare multiple de rachete erau 38, iar numărul avioanelor multirol Eurofighter Typhoon și Tornado era de doar 216 (Rusia se estima, în februarie, că dispune de circa 1.400 de avioane de vânătoare și multirol).
Guvernul federal pare să fi fost cuprins de panică după șocanta trezire la realitate din februarie. În scurt timp, cancelarul Olaf Scholz a propus, iar coaliția din Parlament a aprobat disponibilizarea urgentă a 100 de miliarde de euro pentru cumpărarea de armament, mărirea efectivelor și modernizarea echipamentelor deja existente.
Dintr-o dată, Germania va deveni țara cu al doilea cel mai mare buget din NATO rezervat apărării, după SUA. La nivel mondial, va fi a treia, fiind depășită și de China.
Scholz: „Cea mai mare armată convenţională din Europa din cadrul NATO este pe cale să fie construită”
„Vom cheltui în medie 70-80 de miliarde de euro pe an pentru apărare”, a anunțat Olaf Scholz. „Cea mai mare armată convenţională din Europa din cadrul NATO este pe cale să fie construită, iar acest lucru este important pentru capacitatea de apărare a NATO în ansamblu“, a adăugat șeful Guvernului de la Berlin.
Prin comparație, SUA cheltuiește anul acesta 780 de miliarde de euro, China – 225 de miliarde, Marea Britanie – 70, Rusia – 53 (la care se adaugă alți 10 miliarde în mod excepțional, decizie luată luna trecută).
Germania are, față de majoritatea celorlalte țări, marele avantaj că dispune de o industrie ultraperformantă, cu tehnologie de vârf și o mare experiență în producerea de echipamente militare. Producerea armamentului se va face astfel în curtea proprie, fără să depindă de livrările și mentenanța unor firme străine.
Decalajul de recuperat este însă unul destul de mare. După 1990, armata Germaniei s-a micșorat permanent. În 1990, țara avea circa 500.000 de militari. Anul acesta, înainte de începerea războiului, mai dispunea de numai 183.000 – adică mai puțini decât forțele alocate de Putin invaziei din Ucraina.