Un avion de vânătoare Mig-21 al Armatei Române s-a prăbușit, marți dimineață, în județul Mureș, dar pilotul, din fericire, s-a salvat prin catapultare.
Avioanele Mig-21 din dotatea armatei noastre sunt vechi de cel puțin 40 de ani (primele ne-au fost livrate de sovietici în anii 1960, iar ultimele – în 1980).
Mig-ul prăbușit făcea parte dintre aparatele modernizate în cooperare cu Israel, în anii 1990.
Aeronava a căzut în apropierea localității Dedrad, județul Mureș, într-o livadă situată pe un deal. Pilotul a izbutit să se catapulteze, din fericire, și este bine, cu excepția unor dureri la spate.
La fața locului au ajuns echipaje SMURD, dar nu au avut de salvat eventuale victime.
România a avut, la un moment dat, circa 400 de avioane Mig-21. În funcțiune mai sunt, conform unor estimări neoficiale, cel mult 30.
Țara noastră se reorientează acum către avioane multirol NATO, cumpărând două escadrile de aparate F-16. Achiziționarea și dotarea lor lasă însă de dorit, fiind greoaie și, spun aceleași surse neoficiale, nu la standarde de vârf, ceea ce le face necompetitive la un eventual conflict cu avioanele rusești.
Noroc că ministrul apărării nu e de la USR+ că iar făcea zombi apel la onoare.
NU conteazăăă…, tooooot U.S.R.-P.L.U.S. e-de-vină, daaaaaaaaaaaa?!!!
VINA-GENERALIZATĂ (!!!!!) a U.S.R.-P.L.U.S. reprezintă… varianta-actualizată a celebrei sentințe (imediat-)”postdecembriste”: COPOSU E DE VINĂ!”…
Șiii…, ÎN/PRIN-CONTRAST: „P.N.L. (în loc deee… „Iliescu”! – N.n.) apare, / Soarele răsare!”, daaaaaaaaaaaaaaaa?!!!!!
Aceste avioane… „PREISTORICE” (!!!!!!!!!!) sunt… (ADEVĂRATE:) „COȘCIUGE-ZBURĂTOARE”!!
De-abia se maiii… ridică-de-la-sol, aceste RABLE!!!
DEMUUUULT (!) ar fi trebuit să fie… SCOASE-din-UZ: COMPLET!
Primul avion cu „aripă-Delta” (numit Ye-4, scrisă și E-4) a zburat în 14 iunie 1956, iar producția avionului-de-vânătoare sovietic Mikoian – Gurevici MiG-21 și intrarea sa în serviciu au avut loc în 1958-59.
Peste 10.000 de aparate MiG-21 au fost construite: în fosta U.R.S.S., precum și, sub licență, în R.S. Cehoslovacia, R.P. Chineză și… India!
Ca și multe alte avioane proiectate ca interceptoare-de-front, MiG-21 are o rază-scurtă-de-acțiune, la aceasta adăugându-se și… un defect de proiectare (parțial-remediat în variantele evoluate) la nivelul rezervorului de combustibil (dacă consumul depășea două-treimi, centrul de greutate se deplasa spre spate și avionul devenea greu-controlabil sau chiar… NEcontrolabil!), de aici rezultând doar… 45 de minute de zbor în-condiții-ideale. „Aripa-Delta” a fost excelentă pentru un interceptor cu-bune-performanțe-ascensionale, însă… orice viraj ducea la pierderea vitezei! Totuși, greutatea redusă a aparatului face ca la o încărcătură de două rachete AA-2 și cu rezervoarele la jumătate să poată urca cu o rată de 17.670 de metri pe minut, comparabil cu prima variantă de F-16 (avion-de-vânătoare american mult mai modernm echivalent al Mig-29!).
Propulsie: motor cu reactie MNPK Soiuz (Tumanski/Gavrilov) R-13-300, cu un cuplu de 39,92 kN cu postcombustie.
Performanțe:
– Viteza-maximă: 2,35 Mach = 2.876,4 km/h;
– Viteza-maximă-de-urcare, la nivelul-mării: 7200 m/min.;
– Plafon-practic-de-zbor: 18.200 m;
– Distanța-(necesară-)-la-decolare: 800 m.
Armament:
– Un tun de calibrul 23mm(GSh-23L);
– x 2 rachete(K-13A);
– x 2 500 kg de bombe.
Forţele Aeriene din R.S. România au primit în dotare primul avion MiG-21F-13 în anul 1962, iar ulterior au intrat în serviciu variantele MiG-21 PF (denumire locală MiG-21RFM), MiG-21 PFM (denumire locală MiG-21RFMM), MiG-21M şi MiG-21MF.
De-a lungul timpului, au intrat în dotarea Aviației Militare Române peste 400 de avioane MiG-21, ultimul avion de acest tip intrând în serviciu la noi în anul 1982.
De menționat că din cauza… politicii de independență-față-de-U.R.S.S., România-lui-Ceaușescu a fost… „pedepsită” de sovietici și prin faptul că a fost… SINGURA (!) țară din Tratatul-de-la-Varșovia care NU a mai primit și TOATE tipurile (și variantele acestora) ulterioare, moderne, de avioane-de-vânătoare Mig: dar am primit PUȚINE (!) Mig-23, apoi… DELOC Mig-25 ți Mig-27 (!) și, ulterior, la finalul anilor ’80, NUMAI CÂTEVA moderne Mig-29.
În anul 1992, Forţele Aeriene Române au iniţiat un program de modernizare a aparatelor MiG-21, încredințat AEROSTAR – Bacău în cooperare cu o firmă din Israel, pentru a asigura interoperabilitatea cu N.A.T.O. (în care doream să fim primiți) şi pentru a mări capacitatea acestora de a executa misiuni la cerinţele luptei aeriene moderne.
Programul de modernizare a vizat crearea unor variante ale avionului, având la bază o configuraţie comună, în funcţie de misiunile pe care urmau să le execute: MiG-21 LanceR A (pentru misiuni aer-sol), LanceR B (versiune de instruire) şi LanceR C (optimizate pentru misiuni aer-aer).
Ofertele pentru cooperare la modernizarea Mig-21 au venit din partea companiilor israeliene „Elbit Systems” L.T.D. şi „IAI”, precum şi din Federaţia-Rusă. Contractul a fost semnat în 1994 cu „Elbit Systems”, o companie cu experienţă în astfel de operaţiuni. Programul a demarat cu unele sincope, cu comentarii mai mult sau mai puţin avizate, neîncredere din partea unora, speranţe din partea altora, chiar cu schimbări la nivelul conducerii programului, inerente pentru primul program de modernizare realizat de către forţele armate române.
România era primul stat din Estul-Europei care îşi compatibiliza tehnica de luptă cu Alianţa Nord-Atlantică!
Programul a fost denumit „D.D.”, în amintirea pilotului şi scriitorului Doru Davidovici, iar avionul „LanceR”, adică… „Lancea Românească”!
În 1996, au fost finalizate primele prototipuri. O variantă echipată cu radar-modern şi două-afişaje-multifuncţionale şi una mai simplă, cu un telemetru-radar şi un-singur-afişaj-multifuncţional.
S-a echipat şi un… MiG-29 cu noua-avionică, dar fără a i se face lucrările complexe (reparaţia capitală, nefiind posibilă în România), ca la MiG-ul 21. Motivul a fost unul foarte simplu: AEROSTAR- Bacău nu avea licenţă pentru astfel de lucrări, nu avea documentaţia completă, aşa cum avuseseră fabrici similare din R.S. Cehoslovacia, R.P. Polonă, Germania-de-Est (R.D.G.) sau R.S.F. Iugoslavia, licenţe valabile doar pentru aeronavele proprii. Toate soluţiile încercate de către „Elbit” şi conducerea Aviaţiei Militare Române pentru a moderniza MiG-29 au eşuat. Resursa celor 21 de avioane (la acel moment) urma să se epuizeze începând cu sfârşitul anilor ‘90, până la începutul noului secol.
În 1994, România a semnat, printre primele state, Programul-de-Parteneriat-pentru-Pace (Partenership for Peace – P.f.P.) cu N.A.T.O. Această decizie a determinat introducerea unui dispozitiv I.F.F. (Identificare avion amic-inamic) compatibil cu sistemele de recunoaştere N.A.T.O. Varianta finală, impusă de constrângerile-de-moment, dar şi de viziunea liderilor militari din acea perioadă, care au înţeles că orientarea politică a României trebuie să fie către N.A.T.O., a fost de a moderniza 100 de avioane MiG-21. Au fost alese variantele M şi MF, ultimele achiziţionate. Dintre acestea, 25 în varianta C sau „Aer-Aer”, celelalte 75 au fost configurate mai simplu (mai ieftin), ca variantă A sau „Aer-Sol”. Alte 10 avioane de dublă-comandă au fost configurate asemănător cu ultimele, ca variantă B. În realitate, deşi denumirea generică şi culoarea vopselei spuneau altceva, cel mai bun avion pentru misiuni „Aer-Sol” este tot varianta C, cu radar-multimod şi două „display”-uri-multifuncţionale, cu care se poate dirija o bombă-ghidată-prin-laser, folosind containerul-de-dirijare de la sol.
Este cel de-al 25-lea avion MiG al Forțelor Aeriene Române prăbușit după „revoluție” (primul accident de acest tip a fost în 1994, cu un MiG 29)!
Ultima pierdere (a unui Mig-21 „LanceR”) se petrecuse în anul 2018, când un astfel de aparat s-a prăbușit în timpul unui miting/”show”-aviatic desfășurat la Baza Aeriană de lângă comuna Borcea (județul Călărași), pilotul decedând, din nenorocire.
Iată ISTORICUL PRĂBUȘIRILOR MiG-21 românești (sursa: MEDIAFAX):
2 martie 1994 – Un avion MiG 29 s-a prăbuşit la aeroportul militar Mihail Kogălniceanu (jude;ul Constanța), în timpul unui zbor de antrenament. Pilotul şi-a pierdut viaţa, iar aeronava a fost distrusă.
10 martie 1994 – Unei aeronave MiG 23, cu dublă comandă, în timpul apropierii de aerodrom pentru aterizare, i s-a oprit motorul la înălţimea de 400 m de sol şi la aproximativ 8 km faţă de pista de decolare-aterizare. Aeronava aparţinea unităţii de aviaţie din Timişoara. Piloţii s-au salvat prin catapultare.
18 mai 1994 – Un avion MiG 21 s-a prăbuşit în timpul unui zbor de antrenament. În urma accidentului, pilotul a murit, iar avionul, aparţinând unităţii de aviaţie militară din Timişoara, a fost distrus.
9 august 1994 – Un MiG-23 s-a prăbuşit în timp ce încerca să aterizeze pe aeroportul militar din localitatea Mihail Kogălniceanu. Pilotul s-a catapultat.
6 octombrie 1994 – Un avion MiG-21 s-a prăbuşit pe poligonul Bogata, de lângă Turda, în timpul unei aplicaţii militare. Pilotul s-a catapultat.
14 octombrie 1994 – Un avion MiG 21 s-a prăbuşit, iar pilotul Adrian Truşcă şi-a pierdut viaţa. În urma anchetei s-a constatat că erorile pilotului au stat la baza accidentului.
27 iulie 1995 – Un avion MiG 21, de la UM 019051-Deveselu (județul Olt), s-a prăbuşit după aproximativ 15 minute de la decolare. Aparatul executa un zbor de cercetare meteo, combinat cu un exerciţiu de luptă ce simula trageri în ţinte terestre. În urma accidentului, şi-au pierdut viaţa ambii piloţi.
29 august 1995 – Un avion MiG-21 cu dublă comandă s-a prăbuşit pe aerodromul Giarmata, de lângă Timişoara. Cei doi piloţi au reuşit să se salveze prin catapultare.
22 mai 1997 – Un avion militar tip MiG 21, din dotarea unităţii militare de la Bacău, s-a prăbuşit în zona localităţii Pârjol, judeţul Bacău. Pilotul s-a salvat prin catapultare.
10 decembrie 1997 – Un avion tip MiG-21 cu dublă comandă s-a prăbuşit în timpul unui zbor de instrucţie, aparatul fiind distrus în urma impactului cu solul, însă piloţii s-au catapultat.
12 mai 1999 – Un avion românesc de luptă tip MIG 23 s-a prăbuşit în zona localităţii Căpâlnaş, la şapte kilometri sud de Săvârşin (judeţul Arad). Pilotul, locotenentul comandor Dorin Eremie Craiu, şi-a pierdut viaţa.
17 august 1999 – Un aparat cu dublă comandă al Bazei Aeriene 95 s-a prăbuşit în apropierea unităţii de aviaţie din Bacău. Cauza a constituit-o o eroare în tehnica pilotajului. Ambii piloţi s-au salvat prin catapultare. Avionul s-a prăbuşit imediat după decolare, la circa trei kilometri de capătul pistei.
13 iulie 2001 – Un aparat al S.C. „Aerostar” – Bacău s-a prăbuşit într-o zonă muntoasă din dreptul localităţii Tazlăul-Mare, iar pilotul a reuşit să se catapulteze. Comisia care a anchetat cauzele prăbuşirii avionului militar MIG 21 LanceR a exclus varianta erorii de pilotaj, concluzie la care anchetatorii au ajuns după decodarea cutiei negre a aparatului de zbor.
21 februarie 2002 – Un avion MiG 21 LanceR, cu simplă comandă, aparţinând Bazei 86 Aeriene Feteşti, s-a prăbuşit în lacul piscicol Iezer, din apropierea municipiului Călăraşi. Avionul a fost distrus, iar pilotul, Adrian Săvulescu, şi-a pierdut viaţa. Zborul se efectua în cadrul unui antrenament de strictă supraveghere. Accidentul a fost provocat de impactul cu o pasăre.
26 martie 2002 – Un aparat al Bazei Aeriene 71 Câmpia-Turzii s-a prăbuşit în apropiere de Turda, însă pilotul a reuşit să se salveze. Cauza a fost defectarea sistemului de alimentare cu combustibil a motorului.
23 octombrie 2002 – Un avion MiG 21 LanceR, care efectua un zbor de instrucţie în simplă comandă, s-a prăbuşit de la o înălţime de 30 de metri, la capătul pistei de decolare de pe aerodromul Unităţii de Aviaţie din Bacău. Pilotul avionului, care era singur la bord, a reuşit să se catapulteze înaintea impactului aparatului de zbor cu solul. Accidentul a fost provocat de impactul cu o pasăre.
26 septembrie 2003 – Un avion MiG 21 LanceR s-a prăbuşit în apropiere de Câmpia-Turzii, iar pilotul, căpitanul comandor Sorin Popa, a murit, nereuşind să se catapulteze. Accidentul aviatic s-a produs pe un deal din vecinătatea comunei Viişoara. Aparatul de zbor aparţinea unităţii aviatice de la Luna şi executa un zbor de antrenament. Cauza a fost dezorientarea spaţială.
26 august 2004 – Două aeronave MiG 21 LanceR cu simplă comandă s-au ciocnit în zbor, la 20 de minute de la decolarea de pe aeroportul din Câmpia Turzii, piloţii reuşind să se catapulteze şi fiind recuperaţi. Cauza accidentului a fost reprezentată de o eroare umană, dar şi de condiţii meteo nefavorabile.
8 martie 2005 – Un avion MiG 21 LanceR cu simplă comandă aparţinând Bazei Aeriene 86 Feteşti s-a prăbuşit în zona localităţii Însurăţei, din judeţul Brăila. Pilotul s-a catapultat, supravieţuind accidentului, dar aparatul de zbor a fost distrus aproape în întregime. Accidentul a avut drept cauză probabilă pierderea stabilităţii aerodinamice a aeronavei prin acţionarea energică de către pilot a comenzilor, pentru asigurărea avantajului câştigării luptei aeriene.
22 noiembrie 2006 – O aeronavă MiG 21 Lancer s-a prăbuşit la Beliu, în judeţul Arad. Aeronava a funcţionat normal pe întreaga durată a zborului, de la decolare până la impactul cu solul. Comisia de investigare a apreciat că producerea catastrofei aeriene poate fi atribuită „instalării subite a pierderii de conştienţă a pilotului, indusă de unul de factorii de mediu sau de o afecţiune psiho-fizică pre-existentă în stare latentă”. Pilotul, care se afla singur în avion, a decedat.
1 noiembrie 2010 – Un aparat se prăbuşeşte în apropiere de Câmpia Turzii. Doi piloţi militari îşi pierd viaţa.
12 iunie 2017 – Un MiG 21 Lancer s-a prăbuşit lângă localitatea constănţeană Nazarcea, pe un câmp, după ce pilotul s-a catapultat. Pilotul, Adrian Stancu, a scăpat cu viață. El a anunţat că avionul său are probleme majore la motor, în timpul manevrelor de aterizare.
7 iulie 2018 – Un avion MiG-21 LanceR s-a prăbuşit în timpul unui show aviatic la Baza Aeriană Borcea (județul Călărași). Pilotul avionului a murit. El avea 36 de ani şi era pilot-şef în cadrul Escadrilei 861 Aviaţie Luptă, Baza 86 Aeriană Feteşti, având 400 de ore de zbor, din care 250 erau cu MiG – 21.
Scuze, CORECTĂM: este vorba despre istoricul prăbușirii… TUTUROR TIPURILOR (!) de MiG, în România, după decembrie 1989!
Avionul este echipat cu un scaun de catapultare KM-1M, ce asigură salvarea echipajului la o viteză minimă de 130 km/h.
Avioanele MiG au o lungime de 14,5 metri, înălţimea de 4,1 metri şi anvergura de 7,15 metri.
Greutatea avionului gol este de 5.750 de kilograme, iar greutatea maximă la decolare nu trebuie să depăşească 10.400 de kilograme.
MiG-21 a fost avionul-de-vânătoare DE-BAZĂ al comuniștilor, în timpul Războiului-din-VIETNAM, el… SURCLASÂND (DIN-NENOROCIREEEEE!!!!!), efectiv, cel puțin în… luptele-aeriene-DIRECTE, oponentul-principal, avionul american F-4 „Phantom”, mult mai modern/sofisticat și rapid (inclusiv la-urcare), dar… prea-puțin manevrabil pe-orizontală, din cauza… unei deficitare concepții-aerodinamice!