joi, noiembrie 21, 2024
AcasăNewsȘefi de spitale, politicieni, polițiști și afaceriști - reținuți de DNA în...

Șefi de spitale, politicieni, polițiști și afaceriști – reținuți de DNA în dosarul achizițiilor frauduloase la spitalele Covid. Cum funcționa rețeaua

-

DNA a anunțat vineri că au fost reținute 12 persoane în dosarul achizițiilor frauduloase făcute în pandemie de spitale Covid. E vorba de o rețea care cuprinde șefi de spitale, politicieni, polițiști și afaceriști, toți anchetați pentru atribuirea frauduloasă de contracte, achiziții publice, la unități spitalicești din Brașov și Harghita.

După cum descriu pe larg procurorii în comunicatul pe care-l veți putea citi mai jos, managerii de spitale primeau șpăgi de zeci de mii de euro, în schimb facilitând unor firme câștigarea de contracte cu spitalele pe care le conduceau. Sumele, provenite din bani publici, se ridicau la milioane de lei (sute de mii de euro). În rețea era și un polițist de la DGA care le asigura infractorilor spatele, el avertizându-i dacă la Direcția Generală Anticorupție ajung informații despre faptele lor.

Iată elementele esențiale din comunicatul DNA, care dă și numele persoanelor publice – angajați și funcționari ai statului – implicate în această poveste.

Comunicatul DNA

„(…) Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov au dispus efectuarea urmăririi penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu datele de 03 și 04 decembrie 2020, a unui număr de 12 suspecți în legătură cu presupusa atribuire frauduloasă a unor contracte de achiziție publică la spitale din județele Brașov și Harghita, în schimbul unor sume de bani, după cum urmează:

- Advertisement -

IONESCU RAMONA DELIA, la data faptei manager al Spitalului de Boli Infecțioase Brașov, pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,

OLARU OANA GABRIELA, la data faptei director financiar – contabil în cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Brașov, pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,

NEDELEA GHEORGHE, la data faptei referent de specialitate al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Brașov, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,

- Advertisement -

KADAS ILUNA MARIUS ANDREI, la data faptelor consilier județean și președinte al comisiei pentru sănătate, protecția copilului și a persoanelor adulte în cadrul Consiliului Județean Brașov; președinte al Consiliului de Administrație al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Brașov, pentru comiterea infracțiunilor de:
– trafic de influență,
– instigare la abuz în serviciu
dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,

POPA MARIUS CRISTIAN, consilier local în municipiul Săcele, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la trafic de influență,

MIRICĂ EMANOIL ofițer de poliție în cadrul Brigăzii de Operațiuni Speciale Brașov din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române – Direcția Operațiuni Speciale, pentru comiterea infracțiunilor de:
folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații,
– compromiterea intereselor justiției,
– luare de mită prevăzută (4 acte materiale),
– trafic de influență (5 acte materiale),

LUKACS ANTAL, manager al Spitalului Municipal Odorheiu Secuiesc, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
trei infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite,
– trei infracțiuni de luare de mită,
– cumpărare de influență,

BALINT ENIKO, referent la Serviciul Achiziții Publice în cadrul spitalului Spitalului Municipal Odorheiu Secuiesc, pentru comiterea infracțiunilor de:
trei infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite,
– patru infracțiuni de luare de mită,
– folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații,

BARCZAN LASZLO, la data faptelor magazioner în cadrul Spitalului Municipal Odorheiu Secuiesc, pentru comiterea infracțiunilor de:
abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată (2 infracțiuni)
– luare de mită (2 infracțiuni),

PERSOANA FIZICĂ, administrator în fapt a unei societăți comerciale, pentru comiterea infracțiunilor de:
patru infracțiuni de dare de mită,
– instigare la două infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite,
– trafic de influență,
– două infracțiuni de cumpărare de influență,
– complicitate la abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenit,
– favorizarea făptuitorului,

PERSOANA FIZICĂ, șofer al omului de afaceri, pentru comiterea infracțiunilor de:
– complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,

PERSOANA FIZICĂ, contabil în cadrul SC Chantel Sante SRL, pentru comiterea infracțiunilor de:

complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,

complicitate la instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (2 infracțiuni, ambele comise în formă continuată)

În același dosar se efectuează acte de urmărire penală și față de SC CHANTEL SANTE SRL, pentru patru infracțiuni de dare de mită, cumpărare de influență și complicitate la abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite, două infracțiuni de instigare la abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite.

Așa cum am menționat anterior, cauza are ca obiect presupusa atribuire frauduloasă, de către persoane din conducerea unor spitale din județele Brașov și Harghita, a unor contracte prin care unitățile respective ar fi achiziționat echipamente și produse medicale supraevaluate, dintre care unele nu îndeplineau condițiile de conformitate, iar altele nici nu erau necesare.

Pentru atribuirea contractelor preferențiale plătite din bani publici, spitalele în cauză ar fi organizat proceduri formale prin care să fie desemnată câștigătoare o anumită firmă.
În schimb, persoane din conducerea spitalelor și/sau persoane cu ascendent și influență asupra acestora ar fi primit sume de bani de la reprezentantul legal al firmei respective.

Concret, în ordonanțele procurorilor se arată că în cauză există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

1. În perioada octombrie 2019 – septembrie 2020, suspectul Kadas Iluna Marius Andrei, în calitatea menționată mai sus, ar fi primit de la un om de afaceri care controla SC Chantel Sante SRL, în mod direct suma de 5.000 euro și indirect, prin intermediul suspectului Popa Marius Cristian, suma de 20.000 de euro (din care acesta din urmă și-ar fi oprit o parte) pentru a-și exercita influența pe care a pretins că o are asupra funcționarilor publici cu putere de decizie din cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Brașov.

Influența s-ar fi dovedit una reală deoarece, la data de 18 februarie 2020, unitatea spitalicească a încheiat cu societatea omului de afaceri, ce avea ca obiect principal de activitate comerțul cu ridicata al produselor farmaceutice, un contract privind achiziția unui robot pentru dezinfecția cu ultraviolete a mediului, în valoare de 949.620 lei cu TVA ( în condițiile în care valoarea de piață a produsului era cuprinsă între 285.000 lei și 380.000 lei).

Ulterior, la data de 10 aprilie 2020, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Brașov ar fi efectuat către SC Chantel Sante SRL, plata în întregime a contravalorii robotului menționat mai sus.
Din probele administrate până în prezent a rezultat că atribuirea către societatea respectivă a contractului de achiziție s-a realizat în mod fraudulos, cu implicarea directă a suspecților Ionescu Ramona Delia, Olaru Oana Gabriela și Nedelea Gheorghe, având în vedere că investiția nu era necesară, a fost mult supraevaluată, iar punerea în funcțiune a robotului nu s-a realizat nici până în prezent.

În contextul menționat mai sus, procurorii anticorupție au dispus, în prezenta cauză, efectuarea unor activități procedurale de către ofițerii de poliție din cadrul I.G.P.R. – Brigada de Operațiuni Speciale Brașov.

Cu această ocazie, după ce suspectul Mirică Emanoil, în calitatea menționată mai sus, a aflat cu exactitate, în modalitatea descrisă anterior, aspectele cercetate și persoanele vizate de anchetă, ar fi comunicat aceste informații omului de afaceri, îngreunând urmărirea penală care se desfășura în cauză.

Pentru aceste „servicii”, dar și în schimbul promisiunii de a își folosi influența pe care a pretins că o are pe lângă ofițeri de poliție și procurori din cadrul D.N.A. – Serviciul Teritorial Brașov pentru a afla mai multe detalii despre mersul anchetei, suspectul Mirică Emanoil ar fi primit de la omul de afaceri mai multe foloase necuvenite (bani, produse alimentare și intervenții stomatologice).

2. Într-un context asemănător, în perioada 10 aprilie – 02 decembrie 2020, suspectul Lukacs Antal, manager al Spitalului Municipal Odorheiu Secuiesc, cu încălcarea prevederilor legale privind achizițiile publice, ar fi aprobat încheierea, cu societatea aceluiași om de afaceri, a mai multor contracte ce aveau ca obiect achiziționarea, de către spitalul respectiv, a unor produse medicale (achitate în totalitate până în prezent).

O contribuție importantă în aceste demersuri ar fi avut-o și suspecții Balint Eniko și Barczan Laszlo, referent în cadrul Serviciului Achiziții Publice, respectiv magazioner în cadrul Spitalului Municipal Odorheiu Secuiesc, care ar fi întocmit o parte dintre documente și ar fi permis omului de afaceri, prin intermediul celor doi angajați ai săi (șoferul și contabilul) accesul la informații confidențiale cuprinse în ofertele depuse de alți operatori economici.
De menționat este că o parte dintre produse ar fi fost achiziționate fără ca acest lucru să se impună în raport de nevoile unității spitalicești (de exemplu branulele care deja existau în stoc într-o cantitate suficientă pentru șase luni și alte produse consumabile destinate unei părți a spitalului care încă nici nu fusese finalizată).

De fiecare dată toate prețurile produselor comandate ar fi fost supraevaluate.

În aceeași perioadă, suspectul Lukacs Antal, în schimbul efectuării cu prioritate a unor plăți către SC Chantel Sante SRL, i-ar fi cerut omului de afaceri să-și folosească influența pe care acesta ar fi pretins că o are asupra persoanelor de conducerea Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate, în scopul obținerii nivelului de acreditare corespunzător clasei a doua, deși spitalul îndeplinea doar condițiile cerute de lege pentru acordarea clasei a treia.

Pentru demersurile descrise mai sus, omul de afaceri ar fi promis și remis celor doi suspecți sume de bani și alte foloase după cum urmează:

– suspectul Lukacs Antal ar fi primit suma totală de 10.000 euro și ar fi acceptat promisiunea remiterii unui procentaj de 20% din valoarea unor anumite contracte evaluate de 2.136.706 lei, respectiv echivalent a 89.000 euro;

– suspecții Balint Eniko și Barczan Laszlo ar fi primit și acceptat promisiunea remiterii de bani și foloase necuvenite, necuantificate până în prezent.

Prin aceste demersuri, suspecții ar fi adus un prejudiciu în dauna spitalelor amintite mai sus în valoare totală de 1.669.234 lei, concomitent cu obținerea unui folos necuvenit în același cuantum pentru societatea SC Chantel Sante SRL.

Tuturor suspecților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

Procurorii au beneficiat de sprijin din partea ofițerilor de poliție din cadrul Direcției Generale Anticorupție. (…)”.

Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

CITIȚI ȘI:

Soția-paravan a lui Tudorache garantează cauțiunea și pentru ea, și pentru el, cu case de peste 1.200.000 de euro!

1 COMENTARIU

  1. Nu degeaba ziceau nordicii că Rumania e țara infractorilor…nu e domeniu de activitate în care mafia să nu-și facă simțită prezența…de la permise,la măști…în primarii,practic toți bugetarii sunt hoți,escroci, interlopi…cum e posibil că un bugetar să câștige de 4…5 ori mai mult decât unul care lucrează la privat???…ce țară e asta crucea ma-mii voastre de criminali.,!!!…. colcăie șpagă, mita, curvăsăria, traficul de influență,furtul a ajuns la culmi nemaiîntâlnite ,se fură orice … Paștele ma-mii voastre de bandiți….un Vlad Tepes sau Codreanu ar mai face curat în căcatul asta de țară….

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisment -
- Advertisment -