Celebru în toată Europa pentru nămolul său cu proprietăți aproape miraculoase pentru sănătatea oamenilor, lacul de la Techirghiol este acum în pericol să sece, relatează Digi 24.
Lacul a scăzut cu un metru, iar luciul de apă s-a retras, în unele locuri, și cu 30 de metri față de locul unde era, de obicei, malul. Cauzele sunt multiple. Din cauza secetei, a temperaturilor ridicate, dar și a faptului că sistemul de irigații din zonă (care se deversa în lac) a fost distrus, nivelul apei a scăzut constant.
Problema nu ar fi gravă – lacul a mai avut și alte perioade în care a scăzut – dacă de data aceasta cauzele n-ar fi de lungă durată. Schimbarea climei este vizibilă, iar procesul de scădere a apei din lac a început acum câțiva ani. Sursele de alimentare cu apă s-au împuținat. E de așteptat ca temperaturile foarte mari, consemnate într-o perioadă din ce în ce mai lungă din an, să continue. În plus, scăderea cantității de precipitații este, de asemenea, vizibilă.
În urmă cu 12 ani, scrie Digi 24, salinitatea apei din Techirghiol era de peste 61 de grame/litru. În 2020, pentru că apa a scăzut, salinitatea a crescut la aproape 90 grame/litru. Acesta nu este în sine un lucru rău, deoarece favorizează „crustaceul care trăieşte acolo şi ajută la crearea nămolului cu proprietăţi terapeutice“, a declarat pentru Digi 24 specialistul Cătălin Andrei, de la Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral.
În același timp, dacă tendința actuală nu va fi stopată într-un fel sau altul, lacul va seca de tot în perioada următoare.
Povestea unui lac cu nămol magic
Terapia cu nămol (sau cu peloide, în limbaj de specialitate) este cunoscută încă din antichitate, iar în România există mai multe locuri unde se poate practica: Techirghiol, Amara, Agigea, Ocna Sibiu, Sovata.
Efectele terapiei cu nămol, combinate cu alte tratamente, asigură rezultate absolut spectaculoase, motiv pentru care la Techirghiol ajunseseră, în anii de glorie, să vină turiști din foarte multe țări, special pentru tratament.
„Terapia cu nămol este indicată în afecțiunile aparatului locomotor, afecțiuni degenerative (de tipul gonartroză, coxartroză, spondiloze, discopatii), în boli inflamatorii reumatologice în afara puseului inflamator (spondilită anchilozantă, alte spondilartropatii, poliartrită reumatoidă, artrită psoriazică, artrită cu microcristale- gută), în sechele posttraumatice (sechele fracturi), afecțiuni ale sistemului nervos central și periferic (sindrom regional complex dureros, leziune nervi periferici), afecțiuni dermatologice cronice (psoriazis, eczemă cronică, cicatrizare anormală precum și în dermatocosmetică, terapii antiaging), afecțiuni endocrine (obezitate, nanism pituitar, rahitism etc)“, conform site-ului de specialitate hipocrat2000.ro.
Prima atestare documentară a băilor cu nămol de la Techirghiol datează din 1854, când localnicii i-au dezvăluit comandantului otoman Said Pașa proprietățile benefice ale lacului. Turcul a făcut mai multe băi cu nămol. Ulterior, după ce Dobrogea a trecut în componența României, statul a finanțat dezvoltarea zonei și cercetările medicale.
Constănțenii să-l cheme pe mazăre să le rezolve problema, că doar lacul n-a început să scadă anul acesta numai că anul acesta nu e psd la guvernare și atunci trebuie criticat cum fac și asociațiile pensionarilor, până acum nu le-am auzit să protesteze că promisiunile psd le-a ținut de foame, dar acum în pandemie protestează pe toate posturile psd că nu li s-a mărit pensia cu 40%.