Tensiunea în apele Mediteranei de Est continuă să fie la cote maxime. Erdogan a trimis o altă navă turcă de foraj, Yavuz, în apele maritime unei țări membre UE, Cipru, după ce făcuse același lucru cu nava Oruc Reis în apele Greciei.
Uniunea Europeană i-a cerut dictatorului să dispună retragerea navei Yavuz, care caută zăcăminte de petrol și gaze în apele cipriote, dar Erdogan refuză.
În urmă cu câteva zile, după eforturi conjugate ale UE și SUA, se reușise evacuarea navei Oruc Reis din apele grecești.
Franța și-a sporit prezența militară navală în Mediterana de Est
“Recenta retragere a navei de cercetări seismice Oruc Reis este o etapă importantă care deschide calea spre un dialog semnificativ între Grecia şi Turcia. UE lansează un apel la o decizie similară în ce priveşte Ciprul“, a declarat Peter Stano, un reprezentant al lui Josep Borrell, șeful diplomației UE. În caz contrar, afirmă diplomatul european, „se vor alimenta tensiunile şi lipsa de securitate în Mediterana de Est într-un moment în care este posibilă detensionarea imediată şi reluarea dialogului şi negocierilor, singura cale spre soluţii durabile”.
Dincolo de limbajul de lemn al diplomației stau faptele. Franța și-a sporit prezența militară navală în Mediterana de Est. Grecia a cumpărat în regim de urgență 18 avioane de vânătoare Rafale de la francezi. Președintele american Donald Trump a purtat lungi conversații cu cei doi aliați din NATO, președintele turc Erdogan și premierul grec Mitsotakis.
Turcia „e dispusă la negocieri“, dar doar dacă primește zăcămintele din apele teritoriale ale Greciei și Ciprului
Alternativ cu chemările la negocieri și reținere, există și avertismente. Charles Michel, președintele Consiliului European, a mers la Nicosia, capitala Ciprului, unde a declarat că „trebuie să fim fermi când vine vorba despre a apăra drepturile tuturor statelor membre UE, inclusiv ale Ciprului“.
Statele membre UE se întâlnesc la Bruxelles, pe 24-25 septembrie, să discute dacă vor impune sancțiuni Turciei.
Erdogan, care revendică dreptul de a exploata zăcăminte de hidrocarburi în zone maritime ale Greciei și Ciprului, nu se arată deloc impresionat. Turcia are a doua cea mai mare armată din NATO, după SUA, iar în ultimii ani s-a apropiat de Rusia, de unde a cumpărat sisteme antiaeriene.
În timpul unei videoconferințe cu cancelarul german Angela Merkel, dictatorul turc n-a ezitat să-i spună direct, acesteia, că Turcia “își va apăra interesele în Marea Mediterană”. Erdogan este tot mai tentat să recurgă la forța armată pentru a smulge Greciei și Ciprului perimetrele cu hidrocarburi la care râvnește.
Angela Merkel încearcă să medieze între Turcia și Grecia, dar președintele turc, considerând că este avantajat de superioritatea militară a țării sale, este puțin dispus la compromisuri. El i-a atras atenția cancelarei germane că dezacordurile din Mediterana de Est pot fi soluționate prin negocieri doar dacă va fi “echitate” – cu alte cuvinte, Cipru și Grecia să împartă resursele lor naturale cu Turcia. Acest stat „va continua să pună în aplicare o politică decisă şi activă pentru a-şi apăra drepturile”, a avertizat Erdogan.
