Un anunț de la sfârșitul săptămânii trecute, de pe pagina electronică oficială a Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (MEEMA), ignorat de mass-media românească, reprezintă, de fapt, o informație de o importanță excepțională. Miza: exploatarea noilor perimetre de gaze naturale de pe platforma continentală a Mării Negre, resurse naturale subterane extrem de valoroase, care aparțin României.
„Lunga vară fierbinte” a anului 2018 a fost una a… gazelor: Piața Victoriei (10 august) și Legea Offshore. Amândouă, cadou de la infractorul Dragnea. La Legea Offshore a contribuit și penalul Vâlcov.
Decizia Ministerului Economiei constituie cel dintâi pas pozitiv concret pe care-l fac autoriățile române executive (Guvernul, în speță) în materie de exploatare a gazelor românești de la Marea Neagră, de la momentul verii agitate a anului 2018. Atunci, cvasi-pușcăriașul Liviu Dragnea încerca să-și câștige un masiv suport popular prin promovarea unei Legi Offshore populiste, implicit catastrofale, pe care-o concepuse împreună cu Darius Vâlcov, penalul care era consilierul economic al Guvernului Dăncilă.
Dezastruosul act legislativ a fost, atunci (iulie 2018), votat în Parlament, de către majoritatea toxică a PSD.
Legea a fost returnată Parlamentului de președintele Klaus Iohannis, pentru reexaminare. A fost modificată în toamna aceluiași an și promulgată de șeful statului în noiembrie 2018.
Modificările au fost operate nu numai la cererea investitorilor americani și vest-europeni (Ambasada SUA și chiar președintele Donald Trump au lansat avertismente dure), dar chiar și a… ALDE-iștilor lui Tăriceanu, care s-au raliat criticilor opoziției parlamentare (PNL, USR și PMP).
Noul proiect de lege, promovat de Guvernul Dăncilă în septembrie 2018, venea la doar o lună după ce președintele Klaus Iohannis semnase, la Washington, împreună cu președintele Donald Trump, o Declarație-Comună în care era menționată explicit necesitatea schimbării legislației privind investițiile în România, pentru a o face mai predictibilă, cu trimitere clară către mizerabila Lege Offshore și la sinistra Ordonanță 114.
De asemenea, proiectul apărea cu doar câteva zile înainte ca Viorica Dăncilă, șefa Guvernului, să meargă și ea într-o vizită în SUA, unde se aștepta să fie abordată tema investițiilor în energie.
Din păcate, îmbunătățirile aduse legii nu au fost îndeajuns de consistente și, oricum, în unele cazuri, cum ar fi cel al concesiunilor americanilor de la Exxon Mobil, a fost prea târziu. Aceștia și-au anunțat retragerea din afacere, pentru că România ajunsese deja să fie considerată o țară nesigură din punct de vedere legislativ, impredictibilă în materie de normare a mediului economic și social-politic ori a modului de derulare a investițiilor, mai ales în exploatații subterane, în domeniul hidrocarburilor.
Autorizație pentru conducta submarină din zona Vadu
Așa cum a fost anunțat oficial, vineri, 21 februarie a.c., Virgil Popescu, ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, a emis autorizația pentru executarea lucrărilor de foraje geotehnice offshore pe segmentul submarin al viitoarei conducte de alimentare din amonte Ana-STG, în apropierea țărmului, în zona Vadu (comuna Corbu, la nord de Midia-Năvodari), județul Constanța.
Autorizația, emisă la solicitarea firmei americane Black Sea Oil&Gas, permite activități de investigații geotehnice în interiorul culoarului pe care va fi amplasată conducta submarină ce va transporta gazele extrase din perimetrul offshore Midia, către țărm.
Aria proiectului MGD cuprinde zăcămintele de gaze Ana și Doina, situate la aproxiamativ 120 km de țărmul României, în zona cu apă de mică adâncime (70 de metri, în medie) a perimetrului XV Midia.
Virgil Popescu, ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri:
„Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri susține demararea proiectelor de exploatare din perimetrele offshore. Am făcut astăzi un pas esențial în dezvoltarea proiectului de extracție de gaze din zăcămintele Ana și Doina, prin semnarea autorizației care permite investigațiile geotehnice.
Această autorizație este vitală în dezoltarea proiectului offshore, întrucât studiul geotehnic va determina adâncimea de amplasare a conductei, pentru a se asigura conformitatea cu cerințele tehnice și cele prevăzute în Legea Offshore.
În absența acestui studiu, nu se poate proiecta și nici nu se poate construi conducta submarină”.
Antrepriza-generală a lucrărilor din cadrul proiectului MGD aparține românilor de la GSP: numeroase locuri de muncă pentru compatrioții noștri!
Pe 23 noiembrie 2018, după promulgarea Legii Offshore (modificate) – Legea nr. 256 din 12 noiembrie 2018 -, la sediul BSOG din București a fost semnat contactul de antrepriză generală pentru proiectul MGD, între Black Sea Oil&Gas SRL şi GSP Offshore SRL.
Astfel, Black Sea Oil&Gas SRL (BSOG), împreună cu partenerii săi de concesiune, Petro Ventures Resources SRL (Petro Ventures) şi Gas Plus International B.V. (Gas Plus), au acordat firmei GSP Offshore SRL (GSP) contractul de antrepriză-generală pentru toate lucrările offshore și onshore, precum și contractul de foraj pentru sondele de dezvoltare.
Contractul de antrepriză generală vizează serviciile de proiectare, achiziție, construcție, instalare și punere în funcțiune (EPCIC),
Contractul de foraj vizează realizarea Proiectului Dezvoltare Gaze Naturale Midia (Proiectul MGD), localizat în platforma continentală a Mării Negre aparținând României.
Execuția contractului EPCIC, care va fi realizată doar în cazul luării Deciziei Finale de Investiție (FID) în proiectul MGD, acoperă:
- achiziția, construirea, instalarea și punerea în funcțiune a ansamblului submarin de producție aferent zăcământului Doina;
- construcția, instalarea și punerea în funcțiune a unei noi platforme de producţie automate, amplasată pe zăcământul Ana, care va fi construită în şantierul GSP din Constanţa;
- sistemul de conducte submarine ce va lega platforma de producţie de ţărm;
- conducta de pe uscat;
- noua staţie de tratare a gazelor (STG) care va fi construită în satul Vadu.
De asemenea, un alt contract a fost încheiat pentru forajul celor cinci sonde de producție (o sondă submarină pe zăcământul Doina și patru sonde de producţie pe zăcământul Ana), pentru care GSP va mobiliza platforma de foraj de tip „jack-up” GSP-Uranus.
În momentul semnării contractului de atribuire a antreprizei-generale (28 noiembrie 2018), data finalizării construcției întregii infrastructuri a proiectului era estimată la finalul lui 2020 sau începutul lui 2001.
Companiile estimează că 70% din costurile aferente activităților contractate, care reprezintă majoritatea costurilor totale ale proiectului în valoare de 400 de milioane de dolari USA, vor reprezenta aport din România.
La vremea respectivă, Mark Beacom, directorul general executiv al BSOG, declara:
„În conformitate cu obiectivul nostru de a aduce acest proiect în punctul în care partenerii şi acţionarii vor putea lua decizia de a investi, am anunțat recent semnarea contractului de transport al gazelor, cu Transgaz, precum și un acord de vânzare a gazelor, cu firma ENGIE.
Acum suntem bucuroși să anunțăm că am încheiat, cu cel mai mare contractor offshore din România, contractul de antrepriză-generală EPCIC și contractul de foraj pentru sondele de dezvoltare, pentru proiectul nostru MGD.
Proiectul de pionierat MGD ar putea acoperi 10% din necesarul de gaze naturale al României, va utiliza serviciile contractorilor și subcontractorilor locali, va livra gaze naturale pe piața din România și va aduce beneficii semnificative atât comunității noastre locale, cât și țării”.
Dar în acel moment era în plină derulare scandalul politic și mediatic legat de proiectul Legii Offshore, ca urmare a demersului unui Liviu Dragnea disperat să obțină susținere populară, căci era deja cu un picior în pușcărie. Proiectul anunțat de liderul de atunci al PSD era unul eminamente electoral-populist și, prin urmare, profund antieconomic. Prin el, infractorul teleormănean încerca să-și demonstreze, în mod ipocrit-„suveranist”, așa-zisul său „patriotism”, prin grija ca resursele naturale ale „țărișoarei” să nu încapă „pe nimica” pe mâna „străinilor cei haini și lacomi”.
În acel context, americanul Mark Beacom a ținut să adauge și un avertisment: „Abilitarea noastră de a lua o decizie finală de a investi, odată ce am parcurs toate etapele rămase din proiect, este condiționată de aprobarea partenerilor și acționarilor, aprobare care la rândul ei depinde de impactul pe care noua Lege Offshore, în special noile prevederi fiscale cuprinse în lege, îl va avea asupra deciziei menționate de a trece la realizarea investiţiilor în proiectul respectiv”.
Directorul-general al GSP, Gabriel Comănescu, declara atunci: „Suntem mândri că am fost selectați pentru acest proiect, atât de important pentru România. Compania GSP s-a lansat în domeniul construcțiilor offshore în anul 2009 și a dobândit o experiență valoroasă, în proiectele similare din alte zone. Experienţa noastră, locală şi globală, în domeniul forajelor şi construcţiilor offshore, alături de activele și capabilitățile noastre din România, ne vor permite să realizăm cu succes proiectul MGD”.
Ce este, de fapt, Proiectul MGD
Zona proiectului MGD cuprinde zăcămintele de gaze Ana şi Doina, situate la aproximativ 120 km de ţărmul României, în zona cu apă de mică adâncime (circa 70 de metri) a perimetrului XV Midia.
Black Sea Oil & Gaz este titulara Proiectului de Dezvoltare Gaze Naturale Midia (MGD), primul proiect nou de infrastructură şi de producţie de gaze naturale din offshore-ul românesc al Mării Negre desfăşurat în ultimii 30 de ani în România. Data estimată a finalizării lucrărilor şi a începerii producţiei de gaze naturale este prima jumătate a anului 2021.
Proiectul MGD constă în săparea a cinci (5) sonde de producţie (una pe zăcământul Doina şi patru pe zăcământul Ana) şi realizarea unui ansamblu submarin de producţie pe zăcământul Doina. Acesta va fi conectat printr-o conductă de 18 kilometri la platforma de producţie monitorizată şi operată de la ţărm, amplasată pe zăcământul Ana. O conductă submarină de 126 kilometri va asigura transportul gazelor de la platforma Ana la ţărm, până la noua staţie de tratare a gazelor din comuna Corbu, judeţul Constanţa.
Capacitatea de producţie estimată va fi de un miliard de metri cubi de gaze pe an, echivalentul a 10% din consumul de gaze al României. Gazele tratate vor fi livrate în Sistemul National de Transport al Gazelor Naturale, operat de SNTGN Transgaz SA.
În luna februarie a anului trecut (2019), Black Sea Oil&Gas a anunţat că a luat decizia finală de investiţie pentru Proiectul de Dezvoltare Gaze Naturale Midia (proiectul MGD), localizat în zona românească a Mării Negre, unde va investi 400 de milioane de dolari.
Firmele implicate în Proiectul MGD
Black Sea Oil&Gas SRL, deţinută de Carlyle International Energy Partners şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, este o companie independentă de petrol şi gaze cu sediul în România, care desfăşoară operaţiuni de explorare, dezvoltare şi exploatare a resurselor convenţionale de ţiţei şi gaze naturale.
În prezent, portofoliul companiei este alcătuit din concesiunea privind perimetrele XV Midia – Zona de Apă de Mică Adâncime şi XIII Pelican, situate în platforma continentală a Mării Negre, în care BSOG deţine o participaţie de 65% şi calitatea de operator.
În acest proiect mai sunt implicaţi Petro Ventures, un fond privat de investiţii, care deţine 20%, precum şi Gas Plus (15%), care este al patrulea cel mai mare producător de gaze naturale din Italia.
Gas Plus este activ în principalele sectoare ale industriei gazelor naturale, în special în domeniul explorării, producției, achiziției, distribuției și vânzării cu amănuntul. La 31 decembrie 2017, grupul avea 45 de concesiuni de exploatare situate pe întreg teritoriul Italiei, un total de aproximativ 1.600 de kilometri de rețea de distribuție în 39 de municipalități, deservind peste 72.000 de utilizatori finali, şi un număr de 181 de angajați.
Gas Plus deține o participație de 15% în concesiunea privind perimetrele XV Midia – Zona de Apă de Mică Adâncime şi XIII Pelican, situate în platforma continentală a Mării Negre.
Petro Ventures, un grup privat de investiții, deține o participație de 20% în concesiunea privind perimetrele XV Midia – Zona de Apă de Mică Adâncime şi XIII Pelican, de pe platforma continentală a Mării Negre.
GSP este o firmă privată românească (înregistrare și capital), lider național în sfera serviciilor integrate offshore pentru industria de petrol și gaze.
Prin exploatarea resurselor de la Marea Neagră, România ar renunța complet la gazele din Rusia și i-ar ajuta și pe alții să o facă!
Potențialul zăcămintelor de gaz din apele românești de la Marea Neagră, descoperite până acum, este de până la 200 de miliarde de metri cubi.
România are deja capacitatea de a-și asigură aproape întreg consumul de gaz din producția onshore proprie și și-ar putea chiar dubla cantitățile de gaze produse în următorii 20 de ani, odată cu exploatarea resurselor offshore din Marea Neagră.
Actualmente, producem anual 10,5 miliarde de metri cubi de gaz, majoritatea onshore, și consumăm 11-12 miliarde de metri cubi, ceea ce face să fim, spre deosebire de alte țări din Europa de Est și Centrală, o țară independentă în cea mai mare parte de importurile de gaz rusesc.
Alte state membre ale UE se chinuie între timp să elaboreze strategii energetice coerente, care să le reducă dependența de importurile rusești. Prin urmare, ele sunt interesate de zăcămintele de gaz disponibile în România, ca și de cele din Norvegia sau SUA.
Ungaria a fost prima țară care a încercat să se asigure de accesul la gazul românesc din Marea Neagră. Budapesta a convenit cu firma americană ExxonMobil ca livrările a 4,4 miliarde de metri cubi de gaz anual să înceapă în 2022. Acestea ar fi urmat să acopere aproape jumătate din necesarul maghiar de gaz, care se ridică la 10 miliarde de metri cubi pe an.
Dar prin retragerea Exxon, proiectul acesta este suspendat. Iar acest lucru ar putea afecta exploatările de la Blocul Neptun din Marea Neagră, un proiect comun al aripii românești a OMV (OMV Petrom) și ExxonMobil.
În 2012, cele două companii au anunțat că au descoperit rezerve de gaz cuprinse între 42 și 84 de miliarde de metri cubi la exploatarea Domino-1, operată de ExxonMobil.
