Europarlamentarul Jörg Meuthen, șef al formațiunii populiste de extremă dreapta germane AfD, s-a bucurat de rezultatul electoral surprinzător din landul Turingia. În premieră, miercuri, un premier de land german a fost ales cu ajutorul voturilor AfD.
Fericit că formaţiunea sa extremistă a „stat la masă” cu partidele vechi europene, Jörg Meuthen a declarat pentru „Frankfurter Allgemeine Zeitung” că partidul său, AfD, creștin-democrații din CDU și liberalii din FDP ar forma în prezent un „grup de centru” în Turingia..
Între timp, premierul instalat la şefia landului Turingia (politicianul FDP Thomas Kemmerich) a renunțat la funcția în care fusese ales într-un mod atât de controversat.
Dar pentru populiștii de dreapta din Europa, deveniți între timp a patra forță politică în Parlamentul European, Turingia este doar o nouă reușită, un nou pas în față, un simptom al unui trend care se observă de ani buni deja în întreaga Uniune Europeană, relatează Deutsche Welle.
S-a rupt „cordonul sanitar”!
Tocmai pentru a opri ascensiunea extremismului, cancelarul Angel Merkel a impus în Germania un aşa-numit „cordon sanitar” – o înţelegere între toate formaţiunile politice moderate şi afiliate grupurilor „clasice” din UE prin care să fie blocat accesul extremiştilor la funcţii importane în stat, fie la Berlin, fie în landuri (regiuni).
Dar „cordonul sanitar” a fost rupt în Turingia, prin alegerea unui lider zonal cu voturi Afd, ceea ce a făcut-o pe Merkel să intervină de la… 8.800 de kilometri distanţă, din Africa de sud unde se afla în vizită.
Prima victimă
Azi, lidera Uniunii Creştin-Democrate (CDU) din Germania a confirmat că nu va candida pentru postul de cancelar la alegerile federale de anul viitor, dar a precizat că va mai sta la şefia partidului până la stabilirea unui candidat, transmit Reuters şi dpa.
Kramp-Karrenbauer a afirmat într-o conferinţă de presă că va rămâne de asemenea la conducerea Ministerului Apărării până la finalul actualei legislaturi, ce urmează să se încheie în toamna lui 2021.
Ea a apreciat că decizia sa nu va afecta stabilitatea coaliţiei guvernamentale a actualului cancelar Angela Merkel cu Partidul Social-Democrat (SDP) şi a explicat presei că nu este vorba de o decizie „spontană”, legată de situaţia din landul Thuringia, ci s-a cristalizat în timp.
AKK, cum i se mai spune uneori, s-a confruntat de-a lungul timpului cu o serie de controverse, iar săptămâna trecută, în legislativul din Turingia, membri ai CDU s-au raliat extremei drepte la un vot pentru desemnarea şefului executivului local.
Annegret Kramp-Karrenbauer a mai argumentat că deţinerea de către două persoane diferite a poziţiei de candidat al CDU la cancelarie şi la şefia partidului ar duce la slăbirea formaţiunii, într-un moment în care Germania are nevoie de o Uniune Creştin-Democrată puternică.
Pericolul „contaminării” întregii Germanii
Angela Merkel a avut succes în intervenţia ei menită să facă ordine în partid și să forţeze organizaţia regională a CDU din Turingia să inverseze alegerea candidatului liberal și să caute o ieșire din criză fără sprijinul direct sau indirect al extremei drepte.
Dar Annalena Baerbock, co-lider al Partidului Verzilor, noua „vedetă” a politicii germane, susține că este o situație foarte dificilă pentru țară.
„Sunt îngrijorată de creșterea vidului de putere. CDU trebuie să clarifice modul în care intenționează să garanteze un guvern stabil în acestea circumstanțe. Partidele nu ar trebui să acționeze acum doar tactic, ci mai degrabă să păstreze înţelegerea împotriva AfD pentru ca situaţia din Turingia să nu ajungă să contagieze toată Germania”, a spus Annalena Baerbock.
În numeroase țări, populiștii de dreapta participă la guvernare, formează cel mai puternic partid de opoziție sau au slăbit pe termen lung partidele tradiționale. Până miercuri, Germania era mai degrabă o excepție în acest peisaj. În ultimele luni, populiștii de dreapta au suferit și înfrângeri în țări ca Austria sau Italia.
Dar evoluțiile actuale din Turingia dau din nou apă la moară AfD și grupului parlamentar „Identitate și democrație” (ID) din Parlamentul European. Pe lângă AfD, din acest grup din PE mai fac parte formațiunea Liga Nordului, a radicalului de dreapta italian Matteo Salvini, partidul FPÖ din Austria, zguduit în urmă cu câteva luni de un scandal de corupție, și Adunarea Națională a populistei de dreapta franceze Marine Le Pen.
Intră și Germania în „clubul ciudaţilor”?
A venit acum rândul Germaniei? AfD, care a debutat ca partid eurosceptic în timpul crizei financiare și s-a deplasat tot mai spre dreapta ca formațiune anti-migrație, este deja cel mai mare partid de opoziție din Bundestag.
O participare la guvernare într-un land federal ca Turingia pare mai degrabă în continuare un „accident de muncă”, un scenariu pe care CDU și FDP nu ar mai vrea să îl vadă repetat. Între timp, premierul numit în Turingia, prin grația AfD, a renunțat la mandat. Parlamentul de land ar putea fi dizolvat, anunţă Deutsche Welle.
Pe termen lung însă, nu este exclus ca și Germania să se înscrie în trendul european. Marile partide populare se micșorează sau dispar cu totul. Marginile politice, mai ales cea dreaptă, se întăresc. Înfrângeri, precum cele înregistrate în Austria și Italia, încetinesc acest fenomen, dar în niciun caz nu îl opresc.
Care partide populare,?…. cum au apărut, așa se și duc…. populație își dă seama de prostia care a făcut-o atunci când le-au ales…. oricum toată Europa se duce suli de suflet,un amalgam de democrații ,monarhii au făcut o ciulama că nici dracu’ nu mai știe ce suntem…și e normal că populația să-și găsească un reper !!!.. și ăla e naționalismul… așa au apărut partidele naționalist-socialiste a anilor ’30…. și nu suntem departe când Europa va fi condusă de către un singur partid…asta sa vrut ,la est uniune sovietică,la Sud spectrul migrației afro asiatice,la Nord răceala statelor scandinave,iar la west ,iar la west ?…o insulă de căcat și un ocean….