Peste 4 zile se fac 200 de ani de când un temerar amiral din nordul Europei aducea omenirii vestea cea mare: la Polul Sud al Pământului există un mare continent îngheţat. I s-a spus Antarctica şi a fost o comoară naturală a planetei în tot acest răstimp. Dar azi, soarta gheţii polare este în mare pericol din cauza încălzirii globale, pe care unii lideri ai lumii încă o neagă. Şi din acest motiv, o expediţie în Antarctica devine în zilele noastre una istorică.
Estonia sărbătorește în aceste zile al doilea centenar al primei descoperiri a continentului înghețat de la Polul Sud al planetei. Astăzi, sectorul de marină și cartografie al micuţei țări baltice rămâne o mare necunoscută, în ciuda istoriei sale remarcabile.
Echipajul navei pregătite special pentru expediţia aniversară spre Polul Sud şi-a propus, după șase luni pe traseu și cu multiple opriri de-a lungul călătoriei, să vadă coasta Antarcticii pe 27 ianuarie. Adică exact în ziua în care, în urmă cu 200 de ani, Fabian Bellingshausen, amiralul născut pe teritoriul Estoniei, devenea primul om care descoperea oficial „pământul alb” al Antarcticii.
Asta cu toate că, în 1773, britanicul James Cook și echipajul său au traversat Cercul 
Antarctic pentru prima dată, dar, deși au descoperit insule din apropiere, nu au văzut Antarctica însăși. Se crede s-au apropiat la 240 km (150 de mile) de continentul alb.
Vaporul plecat din micuţul stat baltic, purtând numele celebrului navigator – o navă cu două catarge și o lungime de 24 de metri, achiziționată din Spania și adaptată special în Estonia pentru această aventură – o va lua la bord şi pe Kersti Kaljulaid (alăturat), şefa statului care, după ce a vizitat Chile în ultimele zile, se va alătura acestei expediții.
Traseul final al ambarcaţiunii „Amiralul Bellingshausen” va atinge şi punctele unde se află stațiile antarctice aparținând statelor Chile, Argentina, Brazilia și Rusia.
Capriciul unui om de afaceri estonian
„Scopul expediției este popularizarea aspectelor științifice ale tradiției marine”, a explicat Tiit Pruuli, un om de afaceri care a lansat această inițiativă, susținută de Ministerul Afacerilor Externe din Estonia.
Vasul său (foto sus), pregătit pentru a ajunge la Polul Sud, a fost lansat oficial în expediţie pe 11 iulie 2019, după cum anunţa publicaţia The Baltic Times.
Echipajul lui Tiit Pruuli (foto alăturat), format din până la 100 de persoane, a profitat de aceste luni scurse până azi pentru a susține conferințe științifice despre expediție în locuri îndepărtate precum Sankt Petersburg sau Montevideo, Oslo sau Cambridge, cu un accent deosebit pe provocările de urgență climatică.
Estonia, o țară de doar un milion de locuitori din nord-estul Europei, are o lungă tradiție maritimă și este țara multor marinari, armatori și exploratori.
Povestea expediţiei lui Fabian Gottlieb von Bellingshausen
Amiralul Bellingshausen (1778-1852), născut pe actuala insulă estonă Saaremaa, a fost un ofițer și cartograf germano-baltic care a lucrat în Marina Imperială Rusă (Estonia făcea parte atunci din Rusia).
În iunie 1819 a plecat cu două nave din Sankt Petersburg într-o expediție care intenționa să înconjoare lumea, dar pe 27 ianuarie 1820 a văzut continentul Antarctic. Se estimează că s-a apropiat la doar 32 de kilometri de coasta continentului înghețat.
Tei zile mai târziu, căpitanul britanic Edward Bransfield, la bordul unei nave a Marinei Britanice, a descoperit peninsula Trinidad, tot în Antarctica.
Dar estonianul Bellingshausen câștigase deja jocul primului venit în Antartica, deși 200 de ani mai târziu cărțile de istorie încă se reţin în a-i recunoaşte marele merit.
Ce se va întâmpla după topirea gheţii arctice
Dar situaţia „continentului alb” de la Polul Sud, unde va ajunge expediaţia estoniană, nu e diferită de cea de la Polul Nord. Aici, gheaţa din Oceanul Arctic nu se poate reface rapid, odată ce se topeşte din cauza încălzirii climatice, conform concluziilor unui nou studiu, transmite Press Association.
Oamenii de ştiinţă au apelat la cochiliile scoicilor quahog, animale care pot trăi sute de ani, şi la modele de evoluţie climatică pentru a descoperi modul în care s-a modificat gheaţa marină arctică de-a lungul ultimului mileniu.
Ei au observat că acoperirea banchizei glaciare boreale se modifică în intervale de timp relativ mari, de ordinul decadelor şi secolelor, şi astfel au ajuns la concluzia că gheaţa arctică nu se poate reface rapid nici măcar dacă procesul de schimbare climatică este încetinit sau chiar oprit.
În cadrul studiului s-a examinat dacă schimbările în acoperirea banchizei glaciare la nord de Islanda au fost „forţate” (adică provocate de evenimente precum erupţii vulcanice ori de ciclurile solare) sau dacă au fost „neforţate” (adică parte dintr-un model natural de evoluţie climatică).
Lumea a provocat încălzirea planetei, nu altcineva!
Conform studiului, cel puţin o treime dintre variaţiile din trecut au fost „forţate”, ceea ce indică faptul că sistemul climatic este foarte sensibil la astfel de factori externi, conform coordonatorului acestui studiu, dr. Paul Halloran de la Universitatea din Exeter.
„Apar din ce în ce mai multe dovezi că multe aspecte ale climatului nostru în schimbare nu sunt cauzate de variaţii naturale, ci forţate de anumite evenimente. Studiul nostru arată efectul substanţial pe care astfel de factori de influenţă climatică îl pot avea asupra gheţii arctice, chiar dacă aceşti factori nu sunt extrem de puternici, aşa cum se întâmplă în cazul erupţiilor vulcanice sau ale modificărilor de activitate ale Soarelui”, a susţinut dr. Halloran, citat de Agerpres.
Despre scoicile quahog se crede că sunt cele mai vechi animale de pe Terra care nu trăiesc în colonii, iar cochiliile lor produc inele de creştere care pot fi examinate pentru a identifica schimbări climatice produse în trecut.
Acest studiu a fost publicat în ultimul număr al revistei Scientific Reports.
Veți învăța economie și ecosistem în Lumea de Dincolo. Acolo e locul evreilor.
Coronavirus atacă mitocondriile clone din ADN. Nu va mai ninge iarna. Nu înjurați.
Mithrandir Olivian Simion e Dumnezeu
Și noi am descoperit mămăliga, păcat că nu a explodat atunci… scăpăm dracului de anatema asta mai târziu… ce-am mai descoperit noi…lenea, hoția, coceanul de porumb, fabrica de sârmă ghimpată de la Voluntari, centura politicii,….. dacă vine sfârșitul țara asta va pieri fără vreun regret… nimeni nu-i va simți lipsa …
Pacat ca autorul acestui „articol” nu gandeste si singur. Cate documente vreti sa va pun la dispozitie in care se arata clar ca nu OMUL are vreo influenta la incalzirea globala? Cercetari facute de oameni de stinta din domeniu, unii dintre ei cu premii colosal de importante! Va luati dupa fascistii ecologici din partidul verzilor german? Gresiti enorm! Va dau un singur punct de plecare, daca Era Glaciara mica s-a-ncheiat de abia prin 1850, la ce va asteptati? Asa a fost si asa va fi mereu, de cand lumea! Se incalzeste, apoi reintram intr-o noua era glaciara. Dumnezeule in Cer, nu-i vezi pe acesti lingai la blidul ecologistilor de clasa a treia? Nu-mi vine sa cred. Si bineinteles, ca nu ati pierdut sansa sa-l introduceti si pe Trump in ecuatie… Tipic, Pupati-o pe Greta Thunberg undeva! Mi-e sila. Sunteti adulti sau copii?