Există popoare care știu că lucrurile importante nu ți le dă nimeni, ci ți le iei singur. “Ce e dincolo de orizontul care topește soarele?”, “Ce-i omul?” și “Care-i sensul vieții?” sunt întrebări ce au pus în mişcare colosale resurse umane şi materiale de-a lungul istoriei umanităţii. Începea progresul!
Viaţă, libertate şi căutare a fericirii. Trei drepturi, dar şi obligaţii fundamentale nu doar pentru părinţii fondatori ai Statelor Unite ale Americii, dar pentru oricine vrea să fie mai mult decât un biped ambulant cu formă antropoidă. Curentul electric ajungea în bordeie, motorul cu aburi punea în mişcare coloşi din oţel, antibioticele dăruiau sănătate şi realitatea se lipea de pelicula camerei de filmat, ca mărturie că totul e posibil. Așa a fost descoperită America și tot așa a ajuns omul pe Lună, ieșind din bârlogul strâmt al ignoranței și văzând lumina, prin curajul libertății. Toate, expresia unei frământări perpetue, într-o lume a temerarilor spiritului.
Dacă alţii au bătătorit drumul dintre Pământ şi Lună, românii l-au bătucit pe cel dintre blid şi WC-ul din fundul curţii, din care încă deţinem o flotă de milioane pe piciorul de plai şi gura de rai. Suntem dovada că există şi altfel de popoare, pentru care strachina cu mămăligă și sticla cu rachiu au fost mereu coordonate ale fericirii, de oriunde ar fi venit și oricine le-ar fi dat. Mai ales dacă “a dat”. Pentru că dacă “ne-a dat” înseamnă că “nu ne-a luat”, ceea ce, să recunoaștem, e deja mult pentru cei care vor puțin.
„Trăiască pomana!” este sloganul gravat în codul genetic al naţiei române, după 30 de ani de exersare a neantizării, pendulare între pomeni electorale şi ştampile de vot cu dedicaţie. Copiii, nepoţii, viitorul celor care încă nu s-au născut, toate pălesc, mici şi derizorii, în faţa burţii, a cărei săturare imediată este decisă imperativ de instanţa unui creier mic, încremenit în el însuşi.
„Celui care n-are, şi ce are i se va lua!”, spune Isus în Evanghelie. Acest avertisment divin românii nu l-au priceput niciodată. „Ce să-mi ia dacă n-am nimic?”, suna o replică pe care am primit-o cândva, de la un personaj ce mângâia duios un gât de damigeană. De fapt, mereu mai rămâne ceva de pierdut. Fundamental, adevăratele comori sunt ferecate în noi înşine. Pe acelea, „omul burţii” nu le-a cultivat niciodată, din simplul motiv că nu se pot mânca, precum micii cu muştar. Despre ele spunea Constantin Noica, un român excepţional, că se găsesc în registrul lui „a fi” şi nu „a avea”.
„Cel pe care l-aţi lipsit de toate nu mai este în puterea voastră. El este, din nou, complet liber”, spunea Aleksandr Soljeniţîn.
Demnitate, libertate, umanitate sunt însuşiri pentru care merită să mori chiar şi în faţa unei damigene cu zaibăr sau a politicianului care-ţi azvârle în braţe o pungă cu făină şi două sticle cu ulei. Doar că pentru asta e nevoie de vocaţia libertăţii, pe care noi, românii, am exersat-o prea puţin.
Această iubire necondiționată dintre prostie și lașitate a născut PSD-istul sau “homo calicus”, personaj ușor de recunoscut după poziția ghiocelului și privirea-i tâmpă. Totul se năruie în România! Spitalele sunt abatoare, școlile-s fabrici de proști, drumuri puține, milioane de oameni fug spre alte zări, infractori corupţi duc țara spre dezastru, Europa urlă să ne trezim, dar PSD-istul rezistă.
El e omul supus și cuminte, mereu așezat în rând. Nu protestează și nu se revoltă pentru că nu-i scandalagiu! Copiii i-au plecat departe și medicamentele-s puține. Singurătatea și-o alină cu Antena 3, unde Obiectivitatea e ținută în perfuzii de slujitorii Neadevărului. Inflația a explodat, dar important e că i-au mărit salariul și bancnotele-s multe. Burta plină îi dă curajul să rămână prostul de serviciu, la cheremul politicianului corupt și șmecher, care știe să arunce firimituri cui și când trebuie.
A da lături și a lua suflete a fost mereu strategia borfașului român, cunoscut generic și cu numele de “politician”. “Unde mergem noi, măi, Nilă?” e întrebarea care lipsește de pe buzele tuturor.
“Ne-a dat, nu ne-a luat!” rămâne blestemul poporului român, care de când se știe a plătit impozit pe prostie.
Poporul din Ardeal sunt marii comiți ai lui Mihai Viteazul. Sunt sute de ani din anul 1600 în care am cunoscut smerenia polonezilor și vigoarea mentală a germanilor, dar timpul e timp, lasă urme adânci în locurile celor cu nevoi umane.
Poporul din Moldova sunt comiții lui Ștefan cel Mare, un popor care nu a vrut multe, și puținul care le-a rămas e sufletul prins de porțile cerului mereu albastru, la limita toleranței biblice a Ierusalimului.
Poporul din sud sunt soldații lui Mircea cel Bătrân, la fel de creștini ca macedonul Alexandru Averescu. Cu ei nu poți discuta despre ce-ți aduci aminte, ești punctual ai liniște în familie și în marea societate.
Sunteți un bun scriitor… Palencsar.
Asta-i… „materialul”, ce putem face ?!!! „Paine-si-Circ”, atata vrea „boboru’ „… Si cum românu-i frate cu codru(-de…-paine !), ASTA E !
Ganditi in clisee. Unora le place sa traiasca in locul in care s-au nascut si nu isi doresc sa-si schimbe modul de viata sau sa „evolueze”, le place modul de viata mostenit de la parinti si bunici, le plac amintirile din copilarie cu familiile lor. In felul acesta sunt ei liberi si nu sunt de condamnat. Mamaliga este un fel de mancare foarte bun, nu stiu ce aveti cu el iar rachiul nu este de lepadat. Numai cine nu munceste fizic nu stie ce bine cad 2-3 paharele de rachiu dupa o zi de munca grea. Tot aud multa lume condamnand wc-urile din fundul curtii, dar care este alternativa? Nu stiti ce util, usor si placut de folosit este un wc in aer liber, fie si iarna. Ce ati face daca nu ar exista canalizare si oricum nu ati avea venituri sa platiti lunar acest serviciu? (Raspuns ironic: Te-ai duce in strainatate si ai curata wc-urile moderne ale altora). Nu mai asociati tipul de „om” descris in articol ca fiind votant PSD sau privitor Antena 3, fiindca nu aveti dreptate si jigniti multi dintre opozantii PSD si votantii presedintelui Iohannis, oameni care sunt pro-occidentali convinsi. In 2016 cand a gastigat PSD alegerile a avut foarte multi votanti de la orase cu wc-ul in casa. Si as mai avea de spus si despre dorinta de a muri pentru anumite valori (cand esti tanar) si despre vocatia de libertate a poporului roman, dar ma opresc din lipsa de timp.
Masco dragule banuiesc ca stii bine , nu-i chiar asa . O fi mamaliga buna ( cu toate ca autorul foloseste in mod peiorativ expresia ) , dar wc-ul din fundul curtii se scurge in stratul freatic cu riscul ca atunci cand bei apa aia sa devii instantaneu pomanagiu sau mai bine zis prost-inutil-psd-ist .Nu este si cazul tau nu ?
In postarea ta uiti sa pomenesti realitatea romaneasca de necontestat ; spitalele abatoare , fabricile de prosti , drumuri putine .milioane de oameni plecati si infractorii conducatori . Adica ; sanatate ,invatamant si infrastuctura la pamant , emigratie in masa si hotia ca mod de viata in Romania !
P.S Trebuie sa te citez ; „Nu mai asociati „.. … Pai cu un asemenea vocabular o faci sa moara de invidie pe Veorica !!! Sau ai studiat ca limba materna …rusa …!?
Autorul NU se refera la TOTI oamenii-pamantului(-lor), ci DOAR la acel tip de… „homo-PESEDISTUS-VULGARIS” care, prin votul sau, NE-A NENOROCIT PE TOTI, in ultimii 30 de ani !