Guvernul PSD-PNL e angajat într-o spirală a creșterii cheltuielilor care nu este decât repetarea „modelului de dezvoltare“ care a băgat Grecia în faliment în 2009. În ciuda deficitului copleșitor pentru al doilea an consecutiv (se estimează că va fi de peste 7%), cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut deja cu 21% față de perioada similară din 2023 și vor ajunge în acest an la 145,5 miliarde de lei (29 de miliarde euro), arată cifrele Ministerului de Finanțe centralizate de „Ziarul Financiar“.
Graficul arată în cifre drumul României spre dezastru. În 2016, anul când PSD și Dragnea au câștigat zdrobitor alegerile, salariile bugetarilor totalizu 55,8 miliarde lei (puțin peste 11 miliarde de euro).
Din acel moment, cheltuielile au explodat, pur și simplu. Ideea lui Dragnea a fost de a captura toate instituțiile statului român și de a transforma țara după modelul Ungariei lui Viktor Orban ori al Turciei lui Erdogan mituind populația cu creșteri de salarii.
Totul a fost împachetat într-o așa-zisă doctrină a creșterii economice prin consum. Guvernul Cioloș (2015-2016) fusese ultimul din România care mersese pe ideea creșterii economice prin producție și al corelării veniturilor cu cheltuielile.
Guvernele PSD care au urmat până în 2019 au făcut prăpăd, mărind exploziv „anvelopa salarială“ simultan cu angajarea a tot mai mulți bugetari. Venit la guvernare în 2019, guvernul minoritar PNL a continuat această politică.
În 2020, cheltuielile cu salariile erau deja duble față de 2016 – 110,8 miliarde de lei (aproape 23 de miliarde de euro) – dar era un an greu, de pandemie.
În 2021, cât a fost un Guvern PNL-USR-UDMR, această tendință a fost mult atenuată. Iar creșterea cheltuielilor cu salariile bugetarilor aproape că s-a oprit.
După ce Iohannis a readus la guvernare PSD-ul, creșterea cheltuielilor cu bugetarii a reînceput abrupt. Doar în ultimii doi ani a fost de aproximativ 30 de miliarde de lei
În august 2021, Iohannis a creat însă criza guvernamentală prin care a dat USR de la guvernare și a adus în loc PSD-ul. Revenirea la putere a formațiunii lui Ciolacu a însemnat reluarea „modelului economic“ din perioada Dragnea.
În 2022, bugetul statului pentru salariile din sectorul public a fost de 117,7 miliarde de lei (23,5 miliarde de euro).
În primele 5 luni din 2024, salariile bugetarilor crescuseră deja cu 21% față de 2023, deși astă-iarnă Ciolacu prezentase un buget care menționa o creștere de doar 11%. Așadar, creșterea reală a cheltuielilor cu bugetarii a fost dublă față de cea estimată din pix când a fost trimisă Legea Bugetului în Parlament.
La socoteala din acest moment (luna iulie), Guvernul PSD-PNL va cheltui cu cei 1,3 milioane de bugetari suma de 145,5 miliarde de lei (29 de miliarde de euro) în 2024.
Șansele ca lucrurile să se oprească însă aici sunt, practic, nule, pentru că se anunță noi greve, noi angajări în sistem, noi măriri pentru diverse categorii privilegiate dar și pentru anumite sectoare unde există sindicate puternice.
Creșterile aberante ale cheltuielilor cu salariile sunt susținute din împrumuturi externe
În arhitectura sa actuală, statul român pur și simplu nu are cum să funcționeze. E suficient să adăugăm cei 16 miliarde de lei (3,2 miliarde de euro) cu care sunt subvenționate pensiile speciale (suma e în curs de a se mări consistent odată cu noile privilegii revendicate de procurori și judecători) ca să vedem cum se cheltuiesc banii. Cei 3,2 miliarde de euro reprezintă diferența pe care o plătim cu toții dintre pensiile firești, bazate pe contributivitate, și cât iau ei 3,2 miliarde de euro reprezintă diferența pe care o plătim cu toții dintre pensiile firești, bazate pe contributivitate, și cât iau în realitate „specialii“.
Pentru a face față acestor cheltuieli, Guvernul Ciolacu se împrumută masiv, 25-30 de miliarde de euro pe an la cele mai mari dobânzi din Europa după cele plătite de Ungaria. Datoria externă a sărit de 52% din PIB. Exact aceasta a fost rețeta care a băgat în faliment Grecia.
Soluțiile sunt relativ simple și au fost prezentate de absolut toată lumea, de la antreprenori până la economiști și specialiști ai Comisiei Europene. Trebuie redus la jumătate numărul bugetarilor, desființate pensiile speciale și privilegiile, reformate instituțiile de stat și revenit la modelul de creștere economică bazat pe stimularea producției și nu a consumului cu orice preț.
Prima dintre institutiile de stat care trebuie reformata este SRI, la pachet cu toate celelalte „Servicii” secrete!!! Aceste „Servicii” nu numai ca au supt de la buget sume imense, fara a justifica aceste sume prin vreun aport productiv, de orice natura, dar au si deformat functionarea economiei si vietii sociale in toata tara, intr-un mod greu reversibil, si cu consecinte monstruoase, si greu de evaluat pe termen lung. Jos securismo-sereismul!!!
@Dan Pleșoianu: 👍👏👏👏
STATI LINISTITI LA LOCURILI VOASTREA. NOMENKLATURA ARE BANII IN OFSHOARE SI PANAMALE.
AU ECONOMISTI CARE CRESC PIBUL INTR-UN AN CATI ALTII IN 10.
Aici le dau dreptate securiștilor Dunn și Babacu ! Oricât s-ar strădui USR nu are cum să egaleze măcar performantele PCR-USL ! În primul rând pentru că nu a mai rămas mare lucru de furat… 😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂
Deci, decat sa se dea la medici un salariu de 8000 de lei, ar trebui sa revenim la vremurile bune din 2016, cand aveau salariu o treime, gen 2500 de lei. Iar la invataori, in loc de 4000, sa se dea tot o treime, gen 1300. Sa locuiasca in stant daca nu le convine!
Ca sa ai de unde sa-i dai trebuie sa ai de unde sa-i iei, si trebuie sa-i iei de unde ii produci, mare parte. Problema nu e ca-i dai, problematic e de unde-i iei.
Exista niste legi de conservare, niste ecuatii matematice valabile indiferent de sistem.
Nu poti sa scoti mai mult decat bagi. Ba chiar randamentele sunt cam defavorabile pe planeta asta si in tot universul asta care functioneaza cu aceleasi legi. Spre exemplu, sistemele fotovoltaice, cheltuielile de productie a lor sunt foarte mari fata de cat produc in toata viata lor. Ghinion dar de undeva trebuie sa aprindem becul, dar daca tot stim asta poate mai facem si economie. Nu-i asa, de ce o economie se numeste economie si nu-i zicem altfel, consumism, de exemplu. In orice sistem exista cheltuieli, exista caldura disipata, interna, de transport, dar daca incingi sistemul inseamna ca pierderile sunt mari pentru ca ceva e prost gandit. La tabloul electric sare siguranta, de exemplu. Si multe alte ecuatii pe care un renume mondial le pricepe.
Daca tiparesti bani, se cheama ca introduci pe piata maculatura si te vei duce cu valiza de bani la piata, iar ce ai azi maine se injumatateste. Daca te imprumuti si iar te imprumuti, creste dobanda pentru ca inseamna ca nu produci si repede ajungi boschetar in sant sau vinzi si parul din cap ca sa supravietuiesti, iar redresarea costa foarte mult in vieti, timp, bani. Imprumutul e ca un supliment alimentar pentru o economie, el nu trebuie sa inlocuiasca productia asa cum suplimentul alimentar nu-ti tine de foame.
Bugetarii, cei ce nu produc imediat bani si bunuri, trebuie sa fie atatia cat sa intre in categoria costuri echivalente cu o pierdere interna in sistem suportabila. Ei produc doar prin consum, pe termen scurt, dar produc enorm pe termen lung pentru ca iti educa odrasla, pe tine, te vindeca de boli si te mentin apt pentru viata in societate, te apara si iti apara bunurile si proprietatea si asa mai departe. Problema e numarul nejustificat si rolurile inutile: cati sefi are un angajat, de exemplu? Pe care ii plateste cineva, vorba actorului, pe care l-am baut. Unde cineva castiga in alta parte se produce iar daca nu se produce, altcineva pierde. Pana cand? Pana ce ala care tot pierde isi ia catrafusele si se duce in alta economie. Cand nu exista productie si se stimuleaza doar consumul, se taie padurea, se exploateaza la repezeala resurse, se exporta materie prima, cam cum face in graba fiul betiv cu casa si curtea mostenire de la parinti, si pe urma ramane in strada. Exista si tari, ca nu le poti numi economii, mufate clandestin la alte economii, ele scot bani dintr-o economie sanatoasa prin trafic de detoate- mie asta mi se pare o problema serioasa a economiilor mari- dar astea sunt tarile in subzistenta unde nu sare siguranta de nicaieri, exista destule pe toate continentele, le stie toata lumea. Dar aia nu mai este viata, ala e betiviul, captivul, terminatul care traieste in sant pe vecie. Intrebarea e unde suntem si unde si ce vrem sa ajungem, devenim?
@Plici: Excepțional. Magnific.
Vă mulțumesc.
Judecand dupa trafic sau ocuparea hotelurilor, cred ca e mai simplu sa atingem acel echilibru crescand taxele, decat ramanand cu o treime din doctorii si invatatorii actuali. Poate grsesc, si tie iti surade ca scolile sa fie si mai penibile decat acum.
Cu ce au gresit generatiile viitoare, de li se tot transfera obigatia de a plati tot ce au furat si au risipit mafiotii timp de 35 de ani?
De ce nu suntem capabili sa-i oprim, sa-i punem sa returneze ce au furat?
De ce trebuie sa plateasca cei care vin dupa noi hotia si ticalosia unora, dar si prostia si lasitatea celorlalti?
@valll: Pentru că suntem un popor de proști. Fără „palle” („OO”), fără discernământ, fără curaj…
Drept care cei „trei crai de la Răsărit care ne conduc” au tot dreptul să rânjască cum o fac în fotografia articolului. Și, aș zice, că bine ne fac.
la urma problema principala nu sta in bani, ai sau nu, produci sau te imprumuti, nici Grecia nu a murit. La noi grav e cine e la butoane, neica nimeni cu scoala vietii care ne confisca viitorul. La partidele mainstream cum se prostesc analistii azi, conduc niste gasti de plagiatori de diplome de bac, licenta, doctorat cu stiinta prostelii si tupeu ca ar putea intrema tara asta. De 30 de ani.
„Greva mascată a piloților de la TAROM s-a încheiat cu un acord privind o creștere salarială”
LA PROPAGANDA PE TEMBELIZOARE SPUNEAU CA N-AU CASTI SI COSTUME.
SAPTAMANA VIITOARE LA RAND „juzii” ? SA ISI MAI DEA SI EI O CRESTERE DE PRIVILEGII ?