Fost cancelar federal al Germaniei în perioada octombrie 1998 – noiembrie 2005 și președinte al Partidului Social-Democrat între anii 1999 și 2004, Gerhard Schröder susține, într-un amplu interviu acordat publicației „Berliner Zeitung”, că războiul ruso-ucrainean început pe 24 februarie 2022 s-ar putea încheia numai dacă ar fi agreate cele 5 puncte prezentate de el.
„Grila de pace” a lui Gerhard Schröder (79 de ani) presupune cedări teritoriale din partea Ucrainei și arată astfel:
1. Ucraina să renunțe la aderarea la NATO, fiindcă „oricum nu poate îndeplini condițiile”.
2. Regimul democratic de la Kiev să reintroducă rusa ca a doua limbă oficială în Ucraina.
3. Donbass-ul (regiunile Donețk și Lugansk) să rămână ale Ucrainei.
4. ONU și Germania să ofere garanții de securitate Ucrainei.
5. Crimeea, anexată de Kremlin în 2014, să rămână a Rusiei.
Strâmba lui Schröder: „Nimic nu s-a putut întâmpla, pentru că totul s-a decis la Washington”
Rusofilul Gerhard Schröder, care s-a umplut de bani de la Gazprom după ce n-a mai fost cancelar al Germaniei, spune, totuși, că Vladimir Putin a făcut o greșeală fatală când a declanșat invazia în statul vecin.
Schröder bagă însă și „fitile rusești”: el susține că Ucraina, deși și-ar fi dorit pacea, n-a fost lăsată de SUA! „Nimic nu s-a putut întâmpla, pentru că totul s-a decis la Washington”, a declarat țuțărul lui Putin. O remarcă aberantă, ținând cont de faptul că poporul ucrainean n-a acceptat o pace al cărei preț să fie sfârtecarea teritorială a țării. Mai mult, președintele Volodimir Zelenski a fost sfătuit de americani, la începutul invaziei, să părăsească țara, prin Polonia, pentru a nu fi omorât de invadatorii ruși, care înaintau amenințător spre Kiev. Zelenski i-a suprins și pe americani alegând să rămână și să lupte împotriva rușilor. Din acel moment, Ucraina a început să primească ajutor militar tot mai consistent din partea Occidentului.
În interviul din „Berliner Zeitung”, Schröder a vorbit și despre războiul israeliano-palestinian, despre cele mai grele decizii luate în mandatul său de cancelar, conversația cu Putin, „frica absurdă” față de ruși, duelurile politice interne dintre partidele AfD și SPD, precum și soarta gazoductului Nord Stream 2.
Vă prezentăm cele mai importante declarații făcute de Gerhard Schröder în interviul acordat publicației germane „Berliner Zeitung”.
INTERVIU. „Nu trebuie să existe ură împotriva evreilor pe străzile germane. Poliția să intervină, iar instanțele să pedepsească aspru infracțiunile”
„Berliner Zeitung”: Domnule Schröder, după atacurile organizației teroriste Hamas împotriva Israelului, cancelarul Olaf Scholz a zburat la Tel Aviv. S-a comportat corect?
Gerhard Schröder: Cred că Olaf Scholz nu face în prezent nicio greșeală în ceea ce privește Israelul. Un expert în drept internațional a spus în mod corect: este dreptul Israelului de a se apăra. Dar există și o referire în dreptul internațional că apărarea trebuie să fie proporțională. Scholz trebuie să profite de ocazie pentru a le spune israelienilor: «Oameni buni, acordați atenție proporționalității în operațiunile voastre!». Dacă Israelul acționează prea agresiv, starea de spirit se va schimba. Nu vreau să fiu în locul lui Netanyahu. Oamenii lui se așteaptă ca el să răspundă decisiv. În același timp, nu trebuie să existe o escaladare a violenței.
„Berliner Zeitung”: Teroarea din Israel are și un impact dramatic asupra situației din Germania. Recent l-am avut în redacție pe șeful comunității Chabad din Berlin, rabinul Yehuda Teichtal. El relatează despre copiii evrei care nu mai merg la școală, evreii trebuie să-și ascundă «Steaua lui David» și acum cocktail-uri Molotov zboară la sinagogi. Cum s-a putut ajunge la asta?
Gerhard Schröder: Rabinul Teichtal este un om deștept, dar nu e corect să generalizezi în acest fel. Desigur, nu trebuie să existe ură împotriva evreilor pe străzile germane. Poliția trebuie să intervină, iar instanțele trebuie să pedepsească aspru infracțiunile. Dar evreii sunt protejați în Germania.
„În timpul bombardării Iugoslaviei, tremuram în fiecare noapte: «Oare piloții germani se vor întoarce în viață? Ce se întâmplă pe teren?». A fost similar cu ce s-a întâmplat în Afganistan”
„Berliner Zeitung”: Mulți oameni care ajung în Germania din regiunea arabă își aduc cu ei antisemitismul. Trebuie să luăm în considerare acest lucru în politica de migrație?
Gerhard Schröder: Nu se poate alege dacă acest solicitant de azil poate veni în Germania și acela nu. Dacă ai un motiv, nu poți întreba: «Ești poate un antisemit?». Dar ceea ce văd cu siguranță un eșec al statului este că aceste clanuri pot funcționa la Berlin.
„Berliner Zeitung”: Ce vreți sa spuneți cu asta? Sarrazin avea dreptate până la urmă? (Thilo Sarrazin, fost senator de Berlin și ministru de Finanțe al Germaniei – n. red.)
Gerhard Schröder: Sarrazin a spus că fetele care poartă batic sunt o problemă. E ridicol.
„Berliner Zeitung”: Și schimbarea demografică în favoarea mediilor arabe?
Gerhard Schröder: Asta poate fi o problemă în anumite landuri, dar nu avem nevoie de o dezbatere despre «infiltrarea străină». Avem forțe antisemite nesfârșite în rândul tinerilor arabi. Nu ar trebui să-i numim antisemiți pe toți cei care critică Israelul.
„Berliner Zeitung”: În timpul mandatului dumneavoastră, v-ați confruntat cu decizii de politică externă la fel de dificile cu care se confruntă astăzi Olaf Scholz cu privire la Israel și Rusia.
Gerhard Schröder: Da. Am experimentat această dilemă în timpul bombardării Iugoslaviei. Tremuram în fiecare noapte: «Oare piloții germani se vor întoarce în viață? Ce se întâmplă pe teren?». A fost similar cu ce s-a întâmplat în Afganistan. Slavă Domnului că doar câțiva oameni au murit în timpul operațiunilor. Mereu m-am întrebat: ce-i spun unei femei care îmi spune că «soțul meu a murit pentru că i-ai ordonat să meargă la război»? Acestea sunt deciziile pe care nu vrei să le iei. Când a fost vorba de Kosovo, a avut loc o conferință a partidului SPD. Membrii au fost cu toții împotrivă. Am spus: nu ajută, trebuie să facem asta.
„Nu știu ce s-ar întâmpla astăzi în războiul dintre Rusia și Ucraina dacă Jacques Chirac ar fi încă în viață”
„Berliner Zeitung”: Ați fost cancelar și ați luat o decizie cu care trebuie să trăim astăzi. Spuneți-ne, cum funcționează acest lucru din punct de vedere tehnic?
Gerhard Schröder: Când lucrurile devin dramatice – să luăm Războiul din Irak –, informațiile sunt primite doar de Biroul Cancelarului. Ele sunt prezentate cancelarului federal de către secretarul de stat. Atunci cancelarul trebuie să decidă. Decizia pe care o ia cancelarul este a lui. Responsabilitatea pentru aceasta nu poate fi delegată. Atunci ai nevoie de un partener de coaliție care acceptă și el această decizie.
„Berliner Zeitung”: Nu există presiune din exterior? Apeluri de la aliați, SUA?
Gerhard Schröder: Nu, nu așa funcționează. Sunt foarte mulți oameni care pregătesc informații pe această temă. Șeful lor este consilierul de securitate din partea Cancelariei. Secretarul de stat, în cazul meu actualul președinte federal Frank-Walter Steinmeier, vede apoi documentele și le prezintă cancelarului. Dar cancelarul însuși trebuie să decidă. Să luăm Irakul. Toată lumea nu era sigură dacă a spune «nu» războiului din Irak le va distruge prietenia cu America. Până la urmă trebuie să spui: «da» sau «nu». Am spus nu.
„Berliner Zeitung”: Din fericire, i-ați avut pe francezi lângă dvs.
Gerhard Schröder: Da, și asta e interesant. Nu știu ce s-ar întâmpla astăzi, în războiul dintre Rusia și Ucraina, dacă Jacques Chirac ar fi încă în viață. Scholz și Macron ar trebui să susțină de fapt un proces de pace în Ucraina pentru că nu este doar o chestiune americană, ci mai presus de toate o chestiune europeană. Ar trebui să se întrebe: ce putem face pentru a pune capăt războiului? Astăzi, singura întrebare este: ce putem face pentru a furniza mai multe arme?
„Războiul ar putea fi încheiat dacă interesele geopolitice nu ar fi în joc”
„Berliner Zeitung”: Ce s-ar putea face atunci?
Gerhard Schröder: În 2022 am primit o solicitare din partea Ucrainei – dacă aș putea media între Rusia și Ucraina. Întrebarea era dacă aș putea transmite un mesaj lui Putin. Va veni și cineva care a avut o relație foarte strânsă cu însuși președintele ucrainean, acesta a fost Rustem Umerov, actualul ministru al Apărării din Ucraina. Este membru al minorității tătarilor din Crimeea. Apoi întrebarea a fost: cum să punem capăt războiului?
„Berliner Zeitung”: Cum?
Gerhard Schröder: Sunt 5 puncte. În primul rând: renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO. Ucraina oricum nu poate îndeplini condițiile. Al doilea: problema limbii. Parlamentul ucrainean a abolit bilingvismul. Asta trebuie schimbat. Al treilea: Donbass rămâne parte a Ucrainei. Dar Donbass are nevoie de o mai mare autonomie. Un model de lucru ar fi cel al Tirolului de Sud. În al patrulea rând: Ucraina are nevoie și de garanții de securitate. Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite plus Germania ar trebui să ofere aceste garanții. Al cincilea: Crimeea. De cât timp este Crimeea rusă? Pentru Rusia, Crimeea este mai mult decât o regiune, este o parte a istoriei sale. Războiul ar putea fi încheiat dacă interesele geopolitice nu ar fi în joc.
„Am avut două conversații cu Umerov, apoi o conversație «unu la unu» cu Putin și apoi cu trimisul lui Putin”
„Berliner Zeitung”: Și dreptul internațional.
Gerhard Schröder: Da, dar aceasta nu este doar o întrebare juridică. Singurii oameni care ar putea rezolva războiul împotriva Ucrainei sunt americanii. La negocierile de pace din martie 2022, de la Istanbul, cu Rustem Umerov, ucrainenii nu au fost de acord cu pacea pentru că nu li s-a permis. Mai întâi au trebuit să-i întrebe pe americani despre tot ce au discutat. Am avut două conversații cu Umerov, apoi o conversație unu-la-unu cu Putin și apoi cu trimisul lui Putin. Umerov a deschis conversația cu salutări de la Zelenski. Modelul austriac sau modelul 5+1 a fost propus ca un compromis pentru garanțiile de securitate ale Ucrainei. Umerov a crezut că e bine. Și a dat dovadă de disponibilitate și în celelalte puncte. El a mai spus că Ucraina nu vrea aderarea la NATO. El a mai spus că Ucraina vrea să reintroducă limba rusă în Donbass. Dar până la urmă nu s-a întâmplat nimic. Impresia mea: Nimic nu s-a putut întâmpla pentru că totul s-a decis la Washington. Asta a fost fatal. Pentru că rezultatul va fi acum că Rusia va fi legată mai strâns de China, ceea ce Occidentul nu ar trebui să-și dorească.
„Berliner Zeitung”: Și europenii?
Gerhard Schröder: Ar fi fost o fereastră în martie 2022. Ucrainenii erau gata să vorbească despre Crimeea. Chiar și ziarul Bild a confirmat acest lucru la momentul respectiv.
(Gerhard Schröder afișează o pagină din ziarul „Bild”, cu titlul: „Pacea, în sfârșit în vedere?” Se spune: „Președintele ucrainean Volodimir Zelenski însuși a indicat deja concesii pentru negocieri: nu mai insistă asupra aderării țării sale la NATO, a spus el pentru postul american de televiziune ABC. Și era, de asemenea, pregătit pentru un «compromis» cu privire la Crimeea și provinciile separatiste din Donbass. «În fiecare negociere, scopul meu este să pun capăt războiului cu Rusia», a spus el Zelenski pentru «Bild»”.)
„Această frică de o venire a rușilor este absurdă. Cum ar trebui să învingă NATO, darămite să ocupe Europa de Vest?”
„Berliner Zeitung”: Potrivit Ucrainei, masacrele de la Bucha comise de ruși au dus la încheierea negocierilor.
Gerhard Schröder: Nu s-a știut nimic despre Bucha în timpul discuțiilor cu Umerov din 7 și 13 martie. Cred că americanii nu au vrut compromisul dintre Ucraina și Rusia. Americanii cred că-i pot ține în frâu pe ruși. Acum se întâmplă că doi actori, China și Rusia, care sunt limitate de SUA, își unesc forțele. Americanii cred că sunt suficient de puternici pentru a ține ambele părți în frâu. În umila mea părere, aceasta este o greșeală. Uitați-vă la cât de sfâșiată este partea americană acum. Uitați-vă la haosul din Congres.
„Berliner Zeitung”: Credeți că planul dvs. de pace poate fi reluat?
Gerhard Schröder: Da. Și singurele care pot iniția acest lucru sunt Franța și Germania.
„Berliner Zeitung”: Dar cum poți avea încredere în ruși? În ianuarie 2022 s-a spus că rușii nu vor un război cu Ucraina. Apoi, când rușii au invadat Donbass-ul, se spunea că rușii nu vor să meargă la Kiev. Toate aceste promisiuni au fost încălcate. De ce să nu ne fie teamă că rușii vor merge din ce în ce mai departe?
Gerhard Schröder: Nu avem nicio amenințare. Această frică de o venire a rușilor este absurdă. Cum ar trebui să învingă NATO, darămite să ocupe Europa de Vest?
„Există rachete care pot ajunge direct la Moscova. SUA a vrut să aducă NATO la granița de vest a Rusiei, cu Ucraina ca nou membru”
„Berliner Zeitung”: Au ajuns aproape la Kiev.
Gerhard Schröder: Ce vor rușii? Status quo-ul în Donbass și Crimeea. Nu mai mult. Cred că a fost o greșeală fatală că Putin a început războiul. Pentru mine este clar că Rusia se simte amenințată. Uitați: Turcia este membru NATO. Există rachete care pot ajunge direct la Moscova. SUA a vrut să aducă NATO la granița de vest a Rusiei, cu Ucraina ca nou membru, de exemplu. Toate acestea s-au simțit ca o amenințare pentru ruși. Există și puncte de vedere iraționale, nu vreau să neg asta. Rușii au răspuns cu un amestec din ambele: frică și apărare. De aceea, nimeni din Polonia, țările baltice și cu siguranță nu în Germania – toți membrii NATO, de altfel – nu trebuie să creadă că sunt în pericol. Rușii nu ar începe un război cu niciun membru NATO.
„Berliner Zeitung”: Bine, dar atunci, în această logică, înseamnă și asta: «Nu există nicio amenințare de escaladare, atunci putem continua să furnizăm arme dacă rușii nu ne atacă».
Gerhard Schröder: Dacă combinați asta cu o ofertă, puteți face asta. De asemenea, noi, germanii, am livrat multe – spre bucuria industriilor de armament americană și germană. De ce nu au combinat Scholz și Macron livrările de arme cu o ofertă de discuție? Macron și Scholz sunt singurii care pot vorbi cu Putin. Chirac și cu mine am făcut același lucru în timpul războiului din Irak. De ce nu poate fi combinat sprijinul pentru Ucraina cu o ofertă de a vorbi cu Rusia? Livrările de arme nu sunt o soluție pentru eternitate. Dar nimeni nu vrea să vorbească. Toată lumea stă în tranșee. Câți oameni mai trebuie să moară? Este un pic ca în Orientul Mijlociu. Cine sunt victimele pe o parte și pe cealaltă? Oameni săraci care își pierd copiii. Niciunul dintre oamenii care contează nu se mișcă. Singurul care a făcut ceva, chiar dacă este mereu defăimat, a fost Erdogan, cu acordul său pentru cereale.
„De când au aderat la NATO, polonezii nu mai sunt amenințați. Nimeni în Rusia nu se gândește serios să intre într-un conflict cu NATO”
„Berliner Zeitung”: Rămâne întrebarea dacă Putin vrea măcar să negocieze. Oamenii din interiorul Kremlinului ne-au spus că Putin a vrut cu siguranță să cucerească Kievul, dar a supraestimat capacitățile Rusiei.
Gerhard Schröder: Nu ştiu asta. Sunt doi oameni care sunt importanți la Moscova: Putin – cel mai important – și Medvedev. Acesta din urmă are propria sa influență asupra societății ruse. Este vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei. Nimeni din Occident nu vrea să audă: indiferent cine este la putere, în Rusia există convingerea că Occidentul dorește să se extindă în continuare cu NATO, și anume în spațiul post-sovietic. Cuvinte-cheie: Georgia și Ucraina. Nimeni din fruntea Rusiei nu va permite acest lucru. Această analiză a amenințărilor poate fi emoțională, dar este reală în Rusia. Occidentul trebuie să înțeleagă acest lucru și să accepte compromisuri în consecință, altfel pacea va fi greu de realizat.
„Berliner Zeitung”: Polonezii se simt cu adevărat amenințați.
Gerhard Schröder: De când au aderat la NATO, nu mai sunt amenințați. Nimeni în Rusia nu se gândește serios să intre într-un conflict cu NATO.
„Berliner Zeitung”: Putin și-a încălcat cuvântul prea des.
Gerhard Schröder: Unde?
„Berliner Zeitung”: A spus că nu va ataca Ucraina.
Gerhard Schröder: Nu am primit niciodată o astfel de asigurare.
„Cred că ceea ce a ordonat Putin a fost greșit. Am spus asta public. Nu trebuie să fac asta tot timpul”
„Berliner Zeitung”: Prietenia dvs. cu Vladimir Putin, care acum este acuzat oficial de crime de război la Haga, provoacă indignare. Nu ar trebui, așadar, să păstrați o distanță emoțională față de el, și pentru că Putin a distrus prietenia germano-rusă?
Gerhard Schröder: Nu așa funcționează relațiile umane. Cred că ceea ce a ordonat Putin a fost greșit. Am spus asta public, nu trebuie s-o fac tot timpul. Există relații între oameni care au opinii diferite. Acesta este cazul lui Vladimir Putin cu mine. A doua este o întrebare politică. Rusia rămâne Rusia, indiferent cine o guvernează și cum. Germania are un interes în menținerea unei relații economice și politice cu Rusia, chiar dacă acest lucru este dificil. Avem asta cu multe state; cu China, cu Turcia. Dacă politica se reduce la emoții, ca în cazul Verzilor și al Annalenei Baerbock (membră a Bundestagului din 2013, prima femeie devenită ministru federal al afacerilor externe din 2021 – n. red.), atunci este greșit.
„Berliner Zeitung”: Ordinea occidentală tremură. Nu-i așa că acum americanii spun în mod clar «Te rog, Germania, fără cooperare cu China și Rusia! Vă oferim securitate, așa că vă rugăm să păstrați distanța!”?
Gerhard Schröder: Nu, nu este așa. Relațiile economice ale americanilor cu chinezii sunt mult mai importante decât ale noastre și, de asemenea, cu Rusia. Există o grămadă de companii americane care sunt încă active în Rusia. Acest lucru nu deranjează deloc Guvernul american. Și economia este economie. Noi suntem cei care realizăm politic ceea ce-și doresc americanii. Dar americanii înșiși nu fac asta.
„Berliner Zeitung”: De aceea, AfD este mai puternică decât SPD în toate sondajele? (AfD – Alternative für Deutschland, partid de ectrema dreaptă; SPD – Partidul Social-Democrat)
Gerhard Schröder: AfD spune: «Nu ne interesează ceea ce este cerut de politica statului». Oamenii spun: Gândiți-vă la noi. Dacă am avea alegeri federale astăzi, probabil că SPD nu ar mai fi în următorul guvern.
„O mare greșeală a fost că Scholz a lăsat legea încălzirii lui Robert Habeck să treacă fără să știe ce înseamnă asta pentru o gospodărie normală”
„Berliner Zeitung”: Oamenii au dreptate?
Gerhard Schröder: Bineînțeles că au dreptate. Scholz este de acord și cheltuiește 100 de miliarde pe armament, chiar dacă nimeni nu știe ce este de fapt. Acestea sunt tancuri? Avioane? Artilerie? Și cine primește comenzile? Asta va fi dezbaterea de după război. În același timp, oamenii văd cum se deteriorează infrastructura și cum le sunt reduse opțiunile. O mare greșeală a fost că Scholz a lăsat legea încălzirii lui Robert Habeck să treacă fără să știe ce înseamnă asta pentru o gospodărie normală. Și apoi există un partid care spune: «În primul rând, noi!». Acești oameni votează apoi pentru AfD.
„Berliner Zeitung”: Dacă dumneavoastră, domnule Schröder, ați înființa un partid, ar putea fi un succes?
Gerhard Schröder: Nu am de gând să fac asta.
„Berliner Zeitung”: Ați putea face echipă cu Wagenknecht.
Gerhard Schröder: Nu, nu voi face asta. Chiar dacă sunt enervat de partidul meu: sunt social-democrat din 1963. De 60 de ani. Voi rămâne și eu așa. Cine a fost garantul democrației în Germania în ultimii 150 de ani? Social-democrația.
„Berliner Zeitung”: Este AfD o amenințare la adresa democrației?
Gerhard Schröder: AfD are idei stupide. Dar nu sunt un pericol. Atâta timp cât sunt vizibile și în parlamentele unde pot fi chestionate critic, sunt mai puțin periculoase decât dacă nu ar fi vizibile. Astfel de oameni tind să formeze societăți secrete. Germania este integrată în UE și NATO. Acest lucru ne protejează de pericolele ca AfD să devină un partid așa cum au fost naziștii.
„Berliner Zeitung”: Sunteți Președintele Consiliului de Administrație al Nord Stream 2 AG. Încă sunteți în favoarea punerii în funcțiune a Nord Stream 2?
Gerhard Schröder: Da. Ar fi rezonabil din punct de vedere al prețului. Ambele linii ar putea fi reparate.
„Berliner Zeitung”: SUA a aruncat în aer Nord Stream?
Gerhard Schröder: Chiar nu știu. Există un singur indiciu: Biden i-a spus lui Scholz, la începutul anului 2022, că Nord Stream nu va putea opera dacă Rusia ar ataca Ucraina. Fiecare poate trage propriile concluzii din asta.
Atata servilism la adresa Rusiei nu am mai vazut la un politician german de la Walter Ulbricht si Erich Honnecker incoace. Primul dealtfel devenise chiar coltzos ca Ceausescu fata de amestecul sovieticilor in treburile Rep. Democrate Germane – „primul stat socialist pe pamant german”. Dealtfel banuiesc ca olteanul nostru iliterat s-a inspirat de la mai batranul si experimentatul stalinist german, nu doar de la Gh.Dej pe care il detesta.
Cat despre al doilea, urmasul primului ca secretar general al PUSG (Sozialistische Einheits Partei Deutschlands) si detronat in 1989 chiar de stapanii sai de la Moscova, a ramas de pomina cu sloganul pupincursit „„Von der Sowjetunion lernen, heißt siegen lernen !”-„A invata de la Uniunea Sovetica inseamna sa inveti a invinge !”
Din gramada fetida de dezinformari putiniste, logica stramba sau eschivari penibile de a recunoaste adevarurile incomode pentru amicii fsb-isti ai Tov. sozial-demokrat Schroeder, as spicui urmatoarele :
– La remarca jurnalistului ca „Putin și-a încălcat cuvântul prea des.”, germanul rusofil face pe niznaiul si apoi chiar pluseaza lasandu-ne sa intelegem ca de fapt Volodya a fost cinstit pentru ca nu a promis ca : nu o sa intre cu tancurile si ciubotele in Ucraina, nu o sa bombardeze orasele si infrastructura Ucrainei, o sa impiedice masacrele de la Bucha si din alta parte, nu o sa anexeze in dispretul dreptului international si al cartei ONU halci masive din componenta Ucrainei.
– Pe histrionul „Tolik Alkogolik” (l-am botezat asa pentru ca patronimicul sau este Anatolie) il considera al doilea om puternic in Rusia dupa Putin , desi toata lumea stie ca el nu mai indeplineste decat un rol decorativ, izolat de catre ceilalati siloviki, inchis intr-un birou din Kremlin unde isi imparte timpul intre doze consistente (el le considera doar „ciut-ciut”) de vodka si postari instigatoare la exterminarea poporului ucrainean si retorica de atac cu arme nucleare asupra tarilor occidentale.
– Isi doreste reintroducerea limbii ruse in intreaga Ucraina, nu numai in Donbas si Lugansk, instrumentul cel mai eficient al rusificarii si instaurarii „Lumii Ruse” in spatiul de la Harkov pana la frontiera cu Romania.
– Face apel la istoria de 150 de ani a socialismului german, insa uita ca fondatorul acestei miscari, evreul Ferdinand Lassalle (doborat in duel de catre boierul muntean Iancu Racovitza) avea o aversiune fata de imperialismul rus, etichetand Rusia ca „..un imperiu al fortelor barbare, cu un guvern despotic care accepta sa isi civilizeze tara doar atat cat acest proces este compatibil cu interesele sale despotice.. barbaria ruseasca avand singura scuza ca este un element pur national..” (vezi eseul „Der Italienischer Krieg and die Aufgabe Preussens”, 1859).
– Incearca sa prosteasca lumea ca Rusia se multumeste cu Crimeea, dar toti slugoii lui Putin, d’alde stra-nepotul caraghiosului cavalerist mustacios “rosu” Budionyi, adica Peshkov, sau Javrov, repeta papagaliceste ca Hersonul, Zaporojie , Donbasul si Luganskul s-au unit “na vsegda” cu Fed. Rusa, asa cum dealtfel a decretat samoderjavnicul Volodya, si prin urmare nu se poate porni decat de la aceasta realitate de neatins.
– Declara cu emfaza ca „Nimeni în Rusia nu se gândește serios să intre într-un conflict cu NATO.” Dar atunci cine a dat un ultimatum aliantei nord-atlantice, in preziua agresiunii, ca aceasta sa se retraga din fostele tari socialiste si fostele republici sovietice baltice? Pai, tocmai prietenul si papusarul lui Gerhard, adica Volodya. Cine ameninta in continuu NATO cu lovituri nucleare preventive? Pai bufonul slugoi „Tolik Alkogolik” si cardul de propagandisti ai Kremlinului.
Mai rar atata rea credinta si nesimtire la un politician german!