Mercenarii Wagner s-au aflat în spatele masacrării a 500 de persoane și a torturării altor câteva sute în satul Moura, din Mali, în martie anul trecut, incriminează un raport oficial al ONU dat publicității luna trecută dat publicității de „The Guardian“. Rușii sunt suspectați de crime similare în cel puțin alte 6 state africane, precum și în Siria și Libia, dar ostilitatea guvernelor locale și condițiile vitrege de la locul faptelor împiedică, de obicei, efectuarea unor anchete amănunțite. De această dată însă, investigația a fost posibilă și a scos la iveală cea mai gravă crimă împotriva umanității comisă de Wagner în afara Ucrainei.
Atacul forțelor de securitate din Mali, condus și supravegheat de „bărbați albi care vorbeau o limbă necunoscută“, a început brusc într-o zi de târg, când la Moura erau adunați foarte mulți oameni. Mai întâi a apărut un elicopter care, zburând la mică înălțime, a început să tragă foc automat asupra mulțimilor din piață. Oamenii s-au împrăștiat care-ncotro, apoi au apărut alte elicoptere care au debarcat în forță trupe în jurul caselor și al țarcurilor unde erau ținute vitele.
Soldații au ocupat toate căile de acces și i-au împins înapoi pe oameni, spre centrul satului. Cei care încercau să scape erau împușcați direct.
Atacul viza militanții islamiști al unui grup terorist afiliat Al-Qaida – aceștia au fost lichidați în zilele următoare. Însă, odată cu ei, au fost uciși sute de civili și numeroase femei violate, deși Guvernul a pretins că acțiunea viza „eliberarea“ satului de teroarea islamiștilor.
În acea zi, cel puțin 20 de oameni neînarmați și care nu făceau parte din nicio organizație au fost omorâți. Însă raidul a continuat în următoarele cinci zile, alte sute de persoane fiind omorâte în satul Moura, din regiunea Mopti, de trupele coordonate de mercenari ruși, potrivit raportului Organizației Națiunilor Unite. Toți, cu excepția unui mic grup, erau civili neînarmați.
ONU a documentat cazul de la Moura timp de mai multe luni
Raportul a fost publicat după o amplă misiune de anchetă privind drepturile omului, desfășurată pe parcursul mai multor luni de către personalul ONU în Mali, și face o relatare oră cu oră a evenimentelor din timpul operațiunii militare de cinci zile în Moura, din martie 2022, oferind detalii despre cea mai gravă atrocitate asociată cu grupul Wagner în afara Ucrainei.
Anchetatorii au concluzionat că există indicii puternice că peste 500 de persoane au fost ucise – majoritatea în execuții extrajudiciare – de către trupele maliene și mercenarii Wagner. „The Guardian“ a obținut dealtfel, anul trecut, mesaje interne din grupul patronat de Evgheni Prigojin în care se vorbea despre atrocitățile comise la Moura.
Wagner a fost acuzat de implicare în multiple masacre în Mali, precum și în alte părți din Sahel (zona de la marginea Saharei care străbate de la Vest la Est Africa) și Africa Centrală. Martorii spun că gruparea a fost prinsă în lupte violente și în Republica Centrafricană, în ultimele luni.
Continentul Negru este o țintă a Rusiei, care a încercat să umple golul lăsat după ce Franța și SUA și-au mutat resursele și atenția din Africa, în ultimii ani. Putin a organizat o ofensivă diplomatică și s-a folosit de Wagner pentru a câștiga de partea sa regimurile aflate la guvernare în state-cheie, oferindu-se să susțină forțele de securitate slabe ale acestor țări împotriva unor inamici, de la extremiști islamiști la partide de opoziție interne pro-democratice.
Oficialii occidentali susțin că Kremlinul se folosește de Wagner pentru a promova interesele economice și politice rusești în Africa și în alte părți. Efortul este susținut de o amplă campanie de dezinformare, spun aceștia.
Mercenarii ruși sunt foarte violenți, dar fără mare succes pe câmpul de luptă contra islamiștilor
Acolo unde a apărut Wagner s-a înregistrat o creștere a violențelor, fără ca asta să însemne și un succes militar vizibil pentru guvernele țărilor respective. Când mercenarii Wagner au fost angajați în Mozambic, în 2019, pentru a lupta împotriva militanților islamiști din această țară, rușii au fost nevoiți să se retragă după ce au suferit pierderi grele. În cele din urmă, a fost nevoie ca trupele regulate rwandeze să fie trimise cu avionul la locul luptelor, pentru a contracara cu succes ofensiva insurgenților.
Puține dintre atrocitățile în care se presupune că a fost implicat Wagner au fost și demonstrate cu probe. Lipsa martorilor, rezistența din partea regimurilor locale, infrastructura precară și insecuritatea acută au făcut dificilă investigarea completă a revendicărilor.
Masacrul de la Moura reprezintă o excepție, deși autoritățile din Mali au refuzat cererile echipei ONU de a avea acces la locul faptei. În ciuda obstrucțiilor, anchetatorii ONU au făcut numeroase interviuri cu victimele și martorii, obținând probe și pe surse criminalistice și alte surse de informații, cum ar fi imaginile din satelit.
Operațiunea a fost descrisă de autorități drept o operațiune militară antiteroristă împotriva grupului islamist Katiba Macina, care a impus locuitorilor respectarea riguroasă și intolerantă a legii Șaria, a crescut taxele și i-a obligat pe bărbații locali să respecte codurile lor vestimentare.
„Bărbați albi înarmați“, care vorbeau o limbă necunoscută, acționau alături de militarii din Mali și, în unele cazuri, supravegheau operațiunile
Totul a început la 27 martie 2022, o zi de piață aglomerată în Moura. Amadou Barry, care locuiește în satul vecin, a declarat pentru „The Observer“ că participa la piața din Moura când au apărut brusc elicoptere din care au debarcat trupe, ceea ce a determinat un mic grup de militanți islamiști din sat să tragă în soldați înainte de a fugi pe motociclete. „Am început să fugim în toate direcțiile, unii în case. Armata maliană a deschis apoi focul asupra oamenilor care fugeau, omorând foarte mulți oameni”, a spus el.
Apoi, în următoarele patru zile, cel puțin 500 de persoane au fost ucise, precizează raportul, care menționează nominal cel puțin 238 dintre aceste victime.
Héni Nsaibia, cercetător senior la ACLED (Armed Conflict Location and Event Data Project), a declarat în săptămânile de după masacru că între 60 și 100 dintre cei uciși ar fi putut fi militanți islamiști neînarmați, dar restul erau civili. Forțele guvernamentale au găsit cantități mari de arme în Moura.
Martorii au raportat că au văzut „bărbați albi înarmați” care vorbeau o limbă necunoscută și care acționau alături de forțele maliene și, uneori, păreau să supravegheze operațiunile, potrivit raportului. Acesta citează martori care au afirmat că trupele maliene au fost schimbate zilnic în și din Moura, dar personalul străin a rămas permanent.
Documente interne ale armatei maliene obținute de „The Guardian“ anul trecut au dezvăluit prezența luptătorilor wagnerieni – numiți „instructori ruși” – în „misiuni mixte” cu soldații și jandarmii malieni în jurul datei masacrului de la Moura. Mercenarii ruși au fost desfășurați în apropiere de Moura, în acel moment, și au luat parte la alte operațiuni în care au fost uciși mulți civili.
Soldații au mers din casă în casă, împușcându-i pe toți cei care purtau barbă lungă, pantaloni lungi, aveau semne pe umeri ori dădeau semn că se tem
Pe 28 martie 2022, în ziua de după asaltul inițial, soldații au început să meargă din casă în casă în căutarea „presupușilor teroriști”, selectând și ucigând persoanele cu bărbi lungi, persoanele care purtau pantaloni până la glezne (un semn de devotament religios), persoanele cu semne pe umeri – considerate ca fiind dovezi că au tras sau că au purtat arme – și chiar și pe cei care dădeau doar semne de teamă.
Un grup de bărbați adunați în sud-estul satului au fost escortați de soldați și împușcați în cap, în spate sau în piept, iar trupurile lor au fost aruncate într-un șanț. Martorii au declarat că cei care au opus rezistență sau au încercat să fugă au fost, de asemenea, executați de către forțele armate maliene și de către „oamenii albi înarmați” și aruncați în șanț.
Deținuții au fost supuși la tortură și la alte rele tratamente în timpul interogatoriilor, iar zeci de femei și fete au fost violate sau supuse altor forme de violență sexuală, susține raportul. Într-un caz, soldații au adus lenjerie de pat dintr-o casă, au pus-o sub copacii din grădină și au violat pe rând femeile pe care le forțaseră să vină acolo.
Samira Daoud, directorul regional al Amnesty International pentru Africa Centrală și de Vest, a declarat că ceea ce s-a întâmplat în Moura ar putea constitui crime în conformitate cu dreptul internațional. „Deși [ONU] constată că aproximativ 30 de combatanți din grupul armat Katiba Macina au fost prezenți în Moura la 27 martie 2022 (…) prezența lor nu poate justifica în niciun fel execuțiile extrajudiciare, violurile și jafurile comise de forțele armate împotriva locuitorilor și a tarabagiilor prinși în capcana asediului lor”, a declarat Daoud.
Un purtător de cuvânt al guvernului malian a descris raportul ca fiind „părtinitor” și „bazat pe o relatare fictivă” și a declarat că o anchetă a autorităților judiciare maliane a constatat că „niciun civil din Moura nu a fost ucis în timpul operațiunii militare”, ci doar „teroriști înarmați”.
