Șoșoacă a aniversat Ziua Victoriei împreună cu ambasadorul rus Kuzmin. Pentru România, momentul din 1945 a însemnat trecerea totală sub control sovietic

Diana Șoșoacă a participat joi la recepția dată de Ambasada Rusiei pentru a aniversa 78 de ani de la data de 9 mai, sărbătorită în spațiul ex-sovietic drept Ziua Victoriei împotriva Germaniei naziste. Senatoarea rusofilă este o obișnuită a Ambasadei, pe care o vizitează adesea și ale cărei puncte de vedere le preia integral, dezvoltându-le apoi cu entuziasm.

În mod bizar, Senatul a publicat pe site-ul său o știre despre participarea Dianei Șoșoacă la recepția oferită de ruși, pentru ca apoi să șteargă anunțul! „În spiritul dialogului și al deschiderii care o caracterizează, doamna senator a decis să dea curs invitației de a participa la acest eveniment emblematic pentru istoria țărilor noastre. Participarea la un astfel de eveniment, deși blamată de susținătorii izolării Rusiei, este un bun prilej de reluare a dialogului pe o serie de teme sensibile rămase nesoluționate și care constituie în continuare sursa neîncrederii dintre poporul român și cel rus“, scria în comunicat, înainte ca acesta să dispară.

În realitate, Germania a capitulat oficial în Al Doilea Război Mondial pe 8 mai 1945, la Berlin, ora locală 22.43. Încetarea focului era prevăzută să intre în vigoare începând cu ora 23.01, în acceași zi. De aceea toată lumea sărbătorește Ziua Victoriei pe 8 mai.

Excepție fac rușii, în urma unei hotărâri luate la vremea respectivă de Stalin, care a decis că trebuie stabilită ca oră de referință fusul orar al Moscovei. La ora 23.01 (Ora Europei Centrale), când a intrat în vigoare încetarea focului, în Rusia era deja 9 mai. Așa că data de 9 mai a fost impusă ca zi oficială pentru capitularea Germaniei naziste tuturor statelor ocupate de ruși. Ulterior, după eliberarea din 1989, aceste țări au revenit la data de 8 mai, așa cum era firesc, iar rușii au rămas să aniverseze singuri pe 9 mai victoria.

Pentru România, 9 mai 1945 are și o altă semnificație: intrarea, timp de 45 de ani, sub controlul Moscovei. Până la capitularea necondiționată a Germaniei, Stalin a păstrat o undă de aparențe în România din mai multe motive. Românii aveau cea mai numeroasă prezență armată pe front, după sovietici. În plus, era nevoie de o stabilitate în spatele frontului. Dar după capitularea Germaniei, procesul de bolșevizare s-a accelerat dramatic, rușii trecând la măsuri tot mai brutale de demolare a vechilor structuri ale statului românesc.

În ceea ce privește Rusia, aceasta are azi, din perspectivă oficială, o relație ambiguă și contradictorie față de Al Doilea Război Mondial. Pe de o parte, Elțîn, Putin și Medvedev – președinții ruși din ultimii 33 de ani – au revendicat pentru Rusia moștenirea URSS ca învingătoare în Al Doilea Război Mondial, cu toate beneficiile și meritele decurgând de aici. Pe de altă parte, tot Elțîn, Putin și Medvedev au refuzat sistematic să asume atrocitățile comise de sovietici, spunând că e o eroare să fie trasă la răspundere Rusia pentru un stat defunct, precum URSS. În cazul României, această duplicitate a însemnat că Rusia a refuzat sistematic să condamne Pactul Ribbentrop – Molotov (august 1939), în urma căruia Uniunea Sovietică a anexat în vara lui 1940 Basarabia și Bucovina de Nord. Explicația a fost că Rusia nu e responsabilă pentru un tratat pe care nu l-a semnat (fusese semnat de ministrul de Externe sovietic Viaceslav Molotov).

Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

CITIȚI ȘI:

* Prietenul lui Ponta e anchetat pentru că le-a dat rușilor (prin fugarul Șor) Aeroportul Chișinău. Iurie Leancă a fost prim-ministru, i-a făcut galerie lui Ponta la prezidențiale  și a luat șpagă de la Șor