Caracatița grupurilor de interese din sistemul de învățământ superior al Republicii Moldova reacționează violent în fața reformei inițiate de guvernarea pro-europeană Maia Sandu. Baronii universităților care urmează să dispară prin comasare protestează și se opun din toate puterile, iar în sprijinul lor vin politicieni din vechea gardă, precum Mircea Snegur, fostul prim-secretar al Partidului Comunist Moldovenesc de pe vremea URSS și primul președinte al țării după câștigarea independenței.
Bătălia pentru reforma sistemului universitar de învățământ din Moldova se anunță crâncenă. La fel ca și în România, de-a lungul deceniilor aici s-a dezvoltat și osificat o adevărată rețea de complicități și interese conectată la banii publici, dar și la cei ai studenților, dar care nu produce învățământ de calitate.
Președintele moldovean Maia Sandu și Guvernul său au trecut rapid la treabă și au anunțat o reformă universitară structurală profundă, prin care vor fi comasate 24 de entități universitare și de cercetare de stat. Dintre acestea, 15 ar urma să fie absorbite de Universitatea de Stat Moldova (USM), câte 4 de Universitatea Tehnică a Moldovei (UMT) și Universitatea Pedagogică “Ion Creangă”.
Armata de rectori și funcționari care rămân fără posturi face front comun: nu mai sunt studenți, dar universitățile „trebuie” să funcționeze mai departe
În mod evident, o armată de rectori și alte cadre de conducere vor rămâne fără posturile bine plătite și fără influență. Aceștia ripostează și s-au lansat în proteste și critici, relatează Radio Chișinău.
Ca și în România, puhoiul de șefi de universități din Moldova are strânse legături cu vechea gardă a politicienilor. Aceștia din urmă nu-și lasă camarazii la greu și se opun, de asemenea, reformei.
Guvernul a anunțat că va pune la dispoziție 700 de milioane de lei moldovenești pentru realizarea acestei comasări, parte a reformei care ar urma să mărească eficiența și calitatea învățământului de peste Prut.
Dar opoziția e totală. Viorica Prisăcaru, acum rector al Universității Agrare și care ar urma să piardă acest post prin comasarea cu UTM, țipă că Guvernului nu-i pasă de agricultură și strecoară o amenințare, spunând că autorii deciziei „vor regreta”. „Oare agricultura nu are o importanță atât de mare astăzi pentru Rep. Moldova ca să merite mai multă susținere din partea statului, să fie ajutată în atingerea misiunii sale? Dar să nu fie închisă universitatea care a avut și și-a dus cu multă onoare și demnitate misiune de aproape nouă decenii. (…) Este ușor de spus: am luat de aici și am pus dincolo. (…) Este clar că nu toți se vor regăsi în statele de personal ale UTM. Cei care iau astfel de decizii probabil vor regreta dacă peste un timp nu vor putea justifica decizia“.
O altă universitate care ar urma să fie comasată este Universitatea de Stat din Tiraspol, aceasta preconizându-se să fie inclusă în Universitatea de Stat „Ion Creangă”. Rectorul UST, Eduard Coropceanu, vrea ca instituția să fie păstrată cu un statut special: „În Ucraina, de exemplu, sunt 11 universități evacuate din Crimeea și Donbass, în Georgia patru universități sunt evacuate din Abhazia și Osetia de Sud. Nimeni niciodată nu și-a pus întrebarea în vreun stat să lichideze universitățile evacuate. (…) Noi sperăm mult că Universitatea de Stat din Tiraspol, fiind unica în spațiul românesc cu un astfel de statut, va reveni în regiunea transnistreană“.
În peisaj a apărut și fostul președinte Mircea Snegur, care a semnat o scrisoare deschisă către actualul președinte Maia Sandu, cerând „revizuirea” deciziei privind UST.
În Moldova, noul Guvern pro-european s-a apucat de treabă imediat după victoria din alegerile de anul trecut. În România au trecut 8 ani cu Klaus Iohannis și nu s-a mișcat încă nimic în învățământ
În Moldova, după victoria din alegerile de anul trecut, Guvernul partidului Maiei Sandu n-a pierdut vremea și a pornit reforma în forță a statului, ciocnindu-se – bineînțeles – de opoziția disperată a sistemului mafiot care există în toate instituțiile.
Ministerul Educației a avertizat că reforma din sistemul universitar nu mai poate fi amânată, pentru că acest lucru trenează deja de 7 ani. Conform statisticilor, numărul studenților din Moldova a scăzut de la 104.000 studenți în 2012 la 59.000 în 2022. Cu toate acestea, în țară numărul universităților a rămas același: 24. Deși nu mai au studenți, acestea continuă să consume mari resurse de la sistemul de stat plătind armate de funcționari în timp ce pregătirea absolvenților care le ies pe porți este tot mai precară.
În România, proiectul de țară al președintelui Klaus Iohannis (ales prima oară în 2014) a căpătat contur abia anul trecut, în 2021, sub numele „România educată”. Omul ales de Iohannis să facă reforma învățământului este Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației a cărui singură realizare concretă a fost îngreunarea luptei împotriva plagiatorilor (el însuși fiind acuzat de plagiat).
Unele moravuri s-au importat din alte părți apropiate.
Se poate, daca exista vointa politica. Insa nu pot stirpi coruptia tocmai coruptii ajunsi la putere.
Am crezut ca Iohannis e necorupt insa probabil ca are ceva scheleti prin dulap si e santajabil.
La noi de ce nu se poate nimic?
Se bat cu pumnii in piept ca vor rasturna muntii, dar cand ajung la putere, parca ar fi somnambuli.
Imi vine sa cer cetatenie moldoveneasca
Mai degrabă se mișcă sfinxul de la Gizeh decât Mutannis…
Da, dar noi avem Mălai ! Mare !
[…] În sprijinul lor vin politicieni din vechea gardă, precum Mircea Ion Snegur, fostul prim-secretar al Partidului Comunist Moldovenesc de pe vremea URSS, primul președinte al țării, după câștigarea independenței, scrie Ziariştii. […]