Acest weekend a adus două decizii importante în estul Europei, adoptate de două foste republici sovietice: Lituania și Republica Moldova – țări mici, dar curajoase. Lituania are avantajul de a se afla sub o umbrelă politico-economică (UE) și una militară (NATO), Republica Moldova are un dublu dezavantaj: nu face parte din UE / NATO, dar are un teritoriu sub ocupație militară rusească (Transnistria).
Cele două republici ex-sovietice care au luat măsuri curajoase împotriva Moscovei au următoarele coordonate:
- Lituania – 65.300 km², 2,8 milioane de locuitori;
- Republica Moldova – 33.846 km², 2,62 milioane de locuitori.
Prin comparație, România are o suprafață de 238.397 km² și o populație de 19,29 milioane de locuitori.
Lituania blochează tranzitul produselor rusești supuse embargoului (50% din total). Rusia activează feriboturi pe ruta Sankt Petersburg – Kaliningrad, în Marea Baltică
Autoritățile lituaniene au anunțat că, începând de sâmbătă, a intrat în vigoare o interdicție privind tranzitul pe teritoriul lor către enclava rusă Kaliningrad a mărfurilor care fac obiectul sancțiunilor Uniunii Europene (UE).
Vestea interdicției a fost dată vineri, printr-o înregistrare video postată de guvernatorul regiunii ruse, Anton Alihanov.
Lista de sancțiuni a UE include în special cărbune, metale, materiale de construcții și tehnologie avansată. Alihanov a declarat că interdicția va acoperi aproximativ 50% din articolele pe care Kaliningrad le importa.
Aplicarea imediată a interdicției a fost confirmată de serviciul cargo al companiei feroviare de stat din Lituania, într-o scrisoare adresată clienților, în urma unei „clarificări” din partea Comisiei Europene privind mecanismul de aplicare a sancțiunilor.
Îndemnându-i pe cetățeni să nu recurgă la cumpărături de panică, Alihanov a declarat că două nave transportă deja mărfuri între Kaliningrad și Sankt Petersburg, prin Marea Baltică, iar alte 7 vapoare vor intra în serviciu până la sfârșitul anului. „Feriboturile noastre se vor ocupa de toate mărfurile”, a declarat el sâmbătă.
HARTA: Lituania se interpune între enclava rusă Kaliningrad și Belarus, țară-marionetă a Moscovei. Acum, rușii trebuie să-și aprovizioneze enclava prin Marea Baltică, de la Sankt Petersburg
Un purtător de cuvânt al serviciului feroviar lituanian a confirmat conținutul scrisorii, dar a refuzat să facă alte comentarii. Ministerul de Externe de la Vilnius nu a răspuns la o solicitare de comentarii din partea agenției Reuters.
Viceministrul lituanian de Externe, Mantas Adomenas, a declarat pentru postul public de televiziune că instituția sa așteaptă „clarificări din partea Comisiei Europene privind aplicarea sancțiunilor europene la tranzitul de mărfuri din Kaliningrad”.
Așezată între Polonia și Lituania, membre ale UE și ale NATO, enclava Kaliningrad primește provizii de la Rusia prin intermediul căilor ferate și al conductelor de gaz care trec prin Lituania.
Sediu al cartierului general al flotei ruse din Marea Baltică, enclava Kaliningrad a fost capturată de la Germania nazistă de către Armata Roșie în aprilie 1945 și intrată în componența Uniunii Sovietice după cel de-al Doilea Război Mondial.
Maia Sandu promulgă legea care blochează propaganda rusă
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a promulgat duminică „legea securității informaționale”, prin care va fi interzisă difuzarea emisiunilor de știri și analize politice din Rusia inclusiv după expirarea stării de urgență instituite în urma agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, relatează mass-media din stânga Prutului.
Potrivit șefei Consiliului Audiovizualului din Republica Moldova, Liliana Vîțu, „legea ar urma să intre în vigoare săptămâna viitoare, iar propaganda va fi sancționată mult mai dur. Astfel, instituțiile media care dezinformează vor fi sancționate gradual, de la aplicarea amenzilor până la retragerea dreptului de a difuza publicitate”, scrie portalul IPN.
În prezent, aceste știri și emisiuni sunt interzise în urma instituirii stării de urgență, dar noul act normativ va permite menținerea interdicției și după expirarea acesteia.
Legea securității informaționale, descrisă de opoziția pro-rusă din Republica Moldova drept o „instituire a cenzurii”, prevede că 50% din conținuturile difuzate la posturile TV trebuie să provină din statele UE, SUA și din cele care au ratificat Convenția privind Televiziunea Transfrontalieră.
