Ziaristul italian care a provocat căderea Zidului Berlinului. 9 noiembrie 1989 – ziua care ne-a schimbat viaţa

„Riccardo, che cazzo hai fatto?” (Riccardo, ce dracu ai făcut?). Aşa a ţipat la telefon ambasadorul Italiei, Alberto Indelicatto. Dar ce făcuse Riccardo pentru a-l înfuria în asemenea hal pe ambasador?

Provocase o nenorocire, din punct de vedere al diplomatului: provocase dărâmarea Zidului Berlinului! Era 9 noiembrie 1989, în urmă cu doar 30 de ani. De la balconul plin cu plante din casa lui din cartierul La Latina din Madrid, Riccardo Ehrman, care a împlinit 85 de ani în urmă cu şase zile, se bucură să-și amintească de acea zi de noiembrie dimineața, când jurnaliștii acreditați la Berlinul comunist au participat la o conferință de presă. Părea una de rutină. Pentru toată lumea, cu excepția lui Riccardo.

A întârziat la reuniunea cu presa și a trebuit să stea ai pe marginea. La câțiva metri de el, a prezidat conferința de presă Günter Schabowski, jurnalist-purtător de cuvânt și prim-secretar al Partidului Comunist din Republica Democrată Germană. „A consumat două ore spunând prostii”, spune acum Riccardo Ehrman.

Când a venit momentul întrebării sale, Riccardo a ridicat mâna de mai multe ori, dar Schabowski l-a ignorat. În cele din urmă, i-a dat cuvântul, iar reporterul de la agenția italiană Ansa a lansat întrebarea pe care i-a pregătit-o: „Nu credeți că aţi făcut o greșeală cu legea permiselor de călătorie?”.

Se referea la decizia autorităţilor comuniste de la Budapesta, care acceptaseră să le permită nemţilor din RDG ajunşi în Ungaria să treacă graniţa în sudul Germaniei, spre Austria.

„Evacuarea” comunismului pe ruta Ungaria-Austria

A fost un moment foarte critic pentru Germania comunistă. Mii de est-germani fugeau, prin Ungaria, în Austria. În fiecare zi au fost manifestații în multe orașe care solicitau libertatea. Dar, în loc să faciliteze vizele, guvernul comunist a reacționat prin întărirea politicii de autorizare de călătorie. Aceasta a fost „greșeala” la care se referea Ehrman.

Schabowski s-a înfuriat. „Eroare, noi?” Nu e nimic din asta, a susţinut ziaristul comunist, care a vorbit surprinzător despre proiectul unei noi legi a călătoriei. „O lege care le oferă cetățenilor decizia suverană de a călători oriunde doresc”, a spus Schabowski. Şi a adăugat, lansând bomba: „Am decis astăzi că cetățenii din RDG pot călători oriunde dincolo de frontieră.”

Riccardo Ehrman, pe atunci în vârstă de 60 de ani, s-a entuziasmat și a început să „tragă” cu mai multe întrebări spre Schabowski.

-Cu pașaportul doar?”, spuse Ehrman.

Atunci Schabowski a scoase o hârtie pe care o avea în buzunar şi a arătat-o sălii de presă.

– „Hei, doar cu o carte de identitate!”, a răspuns Schabowski.

„Când?”, au strigat toţi jurnaliștii în cor.

Schabowski şi-a pus ochelarii şi a citit de pe foaie: „Ei bine, chiar de acum!”.

Fără să vrea şi fără să știe acest lucru, Riccardo Ehrman și Günter Schabowski deschiseseră ușile istoriei.

„Unde vă sunt permisele? Vizele?”

Conferința de presă a fost transmisă în direct pe mai multe rețele de televiziune. Iar consecinţa imediată a fost că mii de berlinezi de est au alergat la posturile de frontieră, cerând să fie lăsaţi să plece imediat. Gardienii aflaţi la frontieră şi militarii nu știau ce să facă.

„Unde vă sunt permisele?”. „Unde e viza ta?”, întrebau miliţienii. „Nu este nevoie: au spus-o la televizor”, au răspuns cetățenii. Și în loc ca militarii să tragă înspre oameni, cum făcuseră zeci de ani înainte, au ridicat barierele. Aşa a căzut Zidul Berlinului.

În aceeași noapte, pe 9 noiembrie 1989, când Riccardo Ehrman s-a apropiat de postul de gardă din Friedrichstrasse, Berlinul de Est, au făcut coadă în zona liberă şi au strigat: „Uite, el e jurnalistul care a pus întrebarea!”, povesteşte acum Riccardo.

„Atunci, m-au ridicat în brațe. Apoi s-au dus la Postdamer Plazt și am văzut cum doboară zidul cu ciocane”, îşi aminteşte jurnalistul italian, citat de El Mundo.

A ridicat, în acea zi de 9 noiembrie 1989, mai multe bucăți de pe jos. Majoritatea le-a dat cadou. A rămas doar cu un colţ foarte mic din Zidul Berlinului, pe care îl ţine expus în casa lui. Ca să-i amintească mereu de ziua în care întrebarea lui a făcut să moară o lume şi să nască alta.

Semne despre o lipsă a entuziasmului pentru acest jubileu, niciunul dintre marii lideri occidentali nu s-a deplasat sâmbătă la Berlin.

Secretarul american de stat, Mike Pompeo, a părăsit țara vineri seară după o vizită de două zile, iar președintele francez Emmanuel Macron va ajunge abia duminică pentru o cină cu cancelarul Angela Merkel și președintele geramn Frank-Walter Steinmeier.

Cu două zile înainte de aniversare, șeful statului francez a diagnosticat NATO ca fiind ”în moarte cerebrală”.

Mike Pompeo a avertizat că Statele Unite și aliații ar ”trebui să apere ce a fost câștigat cu greu în 1989” și să ”realizeze că suntem într-o competiție a valorilor cu națiunile care nu sunt libere”.

În discursul său de la Berlin despre lecțiile căderii Zidului Berlinului în 1989, Pompeo a spus ”Vestul – noi toți – și-a pierdut calea în strălucirea acelui moment de mândrie”.

Vineri, Ursula von der Leyen, președintele desemnat a Comisiei Europene, a făcut apel la vigilență în ceea ce privește Beijingul și Moscova și a recunoscut o anume naivitate în 1989 când lumea a vrut să creadă că ”victoria democrațiilor liberale nu poate fi oprită”.

Cu toate acestea, berlinezii celebrează căderea zidului care a divizat orașul pentur mai mult de 28 de ani până în seara zilei de 9 noiembrie 1989.

Angela Merkel va ține un discurs la capela construită pe strada plină de istorie, Bernauerstrasse, care a fost scena dramelor în timpul construcției zidului pe 13 august 1961. Mulți și-au riscat viața încercând să treacă în vest.

Cancelarul german va fi acompaniat de președinții Slovaciei, Poloniei, Cehiei și Ungariei, care acum 30 de ani, au pregătit cumva terenul pentru căderea Zidului Berlinului.