Palmaresul infracțional al lui Maricel Păcuraru, patronul televiziunii de orientare anti-europeană Realitatea Plus, este bogat și se întinde peste mai bine de trei decenii. Mogulul media a fost precoce în încălcarea legii: în 1991-1992, la vârsta de 26 de ani, a stat în arest timp de 9 luni fiindcă a emis un CEC fără acoperire.
Pentru a nu efectua și restul de pedeapsă, în 1999, Păcuraru s-a adresat președintelui Emil Constantinescu, cerându-i grațierea. Suprinzător, solicitarea i-a fost aprobată, deși între timp se căpătuise cu un nou dosar penal: în 1996 fusese trimis în judecată sub acuzațiile de bancrută frauduloasă și instigare la săvârșirea infracțiunii de fals.
În cererea de grațiere, Maricel Păcuraru a invocat, printre altele, faptul că are trei copii de crescut. Printre ei se număra și Alexandra Păcuraru, actuala vedetă-de-carton a televiziunii de familie Realitatea Plus. Pe atunci, fiica intractorului gălățean avea 11 ani.
Momentul 1999 pare s-o fi marcat-o pe Alexandra Păcuraru, care vorbește deseori în emisiunea sa despre „statul paralel” care i-ar fi condamnat tatăl „nevinovat”. Ea face trimitere și la cei aproape trei ani în care Maricel Păcuraru a stat după gratii în 2014-2017, pentru fraudarea Poștei Române. Episodul a marcat-o, deși nu mai era minoră – avea 26-29 de ani.
Grațierea din 1999 rămâne o pată neagră pe mandatul de președinte al lui Emil Constantinescu, care a grațiat persoana nepotrivită: Maricel Păcuraru nu doar că nu s-a „îndreptat”, ci și-a îmbogățit spectaculos palmaresul infracțional. Mai mult, el a făcut apologia infracțiunii, adresându-se unor parteneri de afaceri, în 2020, astfel: „Respectă infractorii, mă! Cine nu e infractor în ziua de azi, înseamnă că e prost. Nu are ce căuta în business!”.
Afaceristul Maricel Păcuraru (57 de ani), care-și folosește televiziunea – Realitatea Plus – pentru campanii de intimidare a demnitarilor care nu-i susțin afacerea cu gunoaie Romprest (Clotlde Armand la Sectorul 1, Sorin Grindeanu la Ministerul Transporturilor), are un episod biografic care se intersectează cu președintele României din perioada 2016-2020, Emil Constantinescu.
Maricel Păcuraru fost condamnat penal la începutul anilor ’90, pentru înșelăciune și falsificare de monede sau alte valori. În 1991, pe când avea 26 de ani, Păcuraru a primit o pedeapsă de 2 ani de închisoare cu executare. A stat însă după gratii doar 9 luni, în perioada 8 octombrie 1991 – 16 iulie 1992. Prin mila președintelui Emil Constantinescu, celelalte 15 luni n-au mai fost executate niciodată.
1999: Grațiat de 23 august
În 1999, Păcuraru a fost grațiat de executarea restului de pedeapsă pentru că avea trei copii minori și a dat banii înapoi.
Concret, prin decretul nr. 292 din 23 august 1999 privind acordarea unor grațieri individuale, emis de președintele de atunci al României, Emil Constantinescu, omul de afaceri Maricel Păcuraru a fost grațiat pentru „restul rămas neexecutat din pedeapsa aplicată”. Decretul a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 405 din 25 august 1999.
Potrivit unor clarificări pe care Ministerul Justiției le-a acordat ziarului „Ziua” la acea dată, grațierea lui Maricel Păcuraru s-a făcut pe motiv că individul:
- a săvârșit fapta în 1991, când avea doar 26 de ani;
- avea trei copii minori de crescut;
- a achitat prejudiciul;
- a executat mai mult de o treime din pedeapsă;
- nu avea antecedente penale.
Ministerul Justiției în 1999: “Avizul pozitiv dat de Direcția de profil din Ministerul Justiției a avut la bază următoarele argumente: prejudiciul creat a fost acoperit în intregime la datele de 2 octombrie și 11 octombrie 1991, prin virarea sumelor de către bancă din disponibilitățile create în contul SC MONDIALA SRL Galați; petiționarul a executat mai mult de o treime din pedeapsă; petiționarul avea în întreținere patru copii minori; petiționarul a săvârșit fapta în anul 1991, la vârsta de 26 de ani; nu avea antecedente penale. Aceste aspecte au fost considerate de natură să motiveze acordarea unui aviz pozitiv”.
Abonat la dosare penale
În 1991, Tribunalul Constanța l-a condamnat pe Maricel Păcuraru la 2 ani de închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și falsificare de monede sau alte valori. El a produs un prejudiciu de 7,6 milioane de lei, emițând un CEC fără acoperire firmei TOMISTEX din Constanța, în schimbul căruia a ridicat diferite mărfuri.
Sentința a rămas definitivă și irevocabilă în urma Deciziei penale nr. 45 din 9 octombrie 1998 a Curții Supreme de Justiție.
Din această pedeapsă, Păcuraru a executat numai 9 luni de arest, în perioada 8 octombrie 1991 – 16 iulie 1992.
Restul de pedepsă nu a mai fost executată, întrucât Maricel Pacuraru i-a scris în 1999 președintelui Emil Constantinescu, rugându-l să-l grațieze. În acel moment, Păcuraru avea 33 de ani.
El i-a trimis președintelui Constantinescu două scrisori. Prima dintre ele, expediată în ianuarie 1999, nu a avut succes, fiind respinsă de consilierul Mihai Baca din Ministerul Justiției pe motiv că fapta acestuia este deosebit de periculoasă.
Pentru a nu ajunge din nouă după gratii, Păcuraru i-a trimis lui Emil Constantinescu, patru luni mai târziu (în mai 1999), o nouă cerere de grațiere. În cuprinsul acesteia, afaceristul din Galați invoca faptul că ar fi grav bolnav, că s-a „îndreptat” și că ar avea o situație familială și materială precară (doi copii minori din prima căsătorie rămași fără îngrijire, plus un alt copil dintr-o altă relație).
Al doilea demers al lui Păcuraru a fost cu noroc: Silvia Burlacu, consilier în Ministerul Justiției, a propus grațierea restului de pedeapsă rămas neexecutat, cu o motivare ciudată: „Fapta comisă de acesta a fost cauzată de blocajul financiar real”.
În cererea adresată președintelui Emil Constantinescu, în care susținea că „s-a îndreptat”, Maricel Pacuraru s-a indreptat, Maricel Păcuraru a omis o informație esențială: aceea că, pe lângă dosarul din 1991, a mai fost trimis în judecată și într-un alt dosar, în noiembrie 1996! Prin rechizitoriul nr. 96/P/1996, semnat de procurorul Dan Apostol de la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, Păcuraru era acuzat de săvârșirea infracțiunilor de bancrută frauduloasă, instigare la săvârșirea infracțiunii de fals, alături de alți complici, constând în 12 țepe date unor bănci, prejudiciul total fiind de 660 de milioane de lei vechi.
Conform Sfin.ro, Păcuraru a susținut inițial, în fața anchetatorilor, că cei 660 de milioane de lei ar fi fost folosiți la sponsorizarea Bisericii Martirilor din Timișoara. Ulterior, el q colabort cu anchetatorii, mărturisindu-le că banii luați din firmă i-ar fi dat ca mită unor oficiali înalți: Victor Opaschi (PDSR, consilier prezidențial al lui Ion Iliescu), Iulian Medrea (general de Poliție) și Bebe Ivanovici (deputat PDSR, șeful unei asociații de revoluționari).
Potrivit documentelor prezentate la acea vreme de cotidianul „Ziua”, dosarul lui Maricel Păcuraru a fost plimbat timp de trei ani pe la mai mulți procurori din Parchetul CSJ, pentru ca în final să fie clasat din „lipsă de probe”, după ce Păcuraru și-a retras subit autodenunțul.
2014: Condamnat definitiv la 4 ani de închisoare cu executare, pentru fraudarea Poștei Române
Pe 3 noiembrie 2014, Maricel Păcuraru a fost condamnat de Curtea de Apel București la 4 ani de închisoare cu executare, pentru spălare de bani în dosarul „Poșta Română”. Aceeași pedeapsă a primit-o și fostul director general al Companiei Naționale Poşta Română (CNPR), Mihai Toader.
Deși era recidivist, Maricel Păcuraru a fost eliberat anticipat, ieșind din pușcărie în 2017, înainte de a-și ispăși întreaga pedeapsă.
Maricel Păcuraru şi Mihail Toader au fost trimişi în judecată pe 13 octombrie 2009, de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DN), în legătură cu semnarea a 6 poliţie de asigurare, prin care Poșta Română a fost păgubită cu peste 14 milioane de lei (peste 4 milioane de euro).
În primă instanță, Maricel Păcurare fusese condamnat de Tribunalul București la 8 ani de închisoare, iar Mihai Toader la 6 ani. Au făcut recurs, iar pedepsele au fost reduse de Curtea de Apel București.
Toți ceilalți inculpați din dosar au primit pedepse cu executare.
Mihai Toader, Emanoil Lepădatu şi Andrei Marinescu au fost acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial, cu consecinţe deosebit de grave.
În acelaşi dosar, Neculai Pintilie şi Daniela Moisă au fost acuzaţi de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată; spălare de bani şi evaziune fiscală.
Iulian Ditcov a fost cuzat de spălare de bani, iar Lucian Beşchea – de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, în cursul anului 2006, Mihai Toader, Emanoil Lepădatu şi Andrei Marinescu au iniţiat şi aprobat încheierea a 6 poliţe de asigurare pentru angajaţii Poştei Române, pentru riscuri cum ar fi accidente, boli profesionale, riscuri de sănătate. Poliţele au fost încheiate între Compania Naţională Poşta Română şi SC Allianz Ţiriac Asigurări, SC Astra Asigurări şi SC Omniasig Vienna Insurance Group, cu încălcarea regulamentelor CNPR SA şi a condiţiilor generale şi specifice privind asigurările de viaţă. În urma acestor contracte, s-a produs un prejudiciu în dauna Poştei Române în valoare de 14.387.819,59 lei (echivalentul a 4.087.448,74 euro).
La încheierea acestor poliţe au participat în mod fictiv, ca intermediari, Neculai Pintilie, Daniela Moisă şi Lucian Beşchea, beneficiind astfel în mod nelegal de suma totală de 6.944.765 de lei, reprezentând comisionul de intermediere, potrivit procurorilor.
Totodată, conform procurorilor, Maricel Păcuraru a beneficiat de suma totală de 6.781.465 de lei. De asemenea, Păcuraru a dobândit suma de 1.741.500 de lei, pe care a folosit-o în interes personal şi a transferat-o către alte persoane fizice sau juridice, deşi cunoştea că provine din infracţiuni, a precizat DNA.
La rândul lor, Pintilie, Moisă şi Ditcov au înregistrat în contabilitatea firmelor administrate de ei şi controlate de Păcuraru suma totală de 12.892.273,86 lei, cunoscând că provine din încheierea nelegală a poliţelor de asigurare. Ulterior, au transferat banii, prin diferite modalităţi, către alte persoane fizice sau juridice, pentru a le ascunde originea ilicită.
De asemenea, Pintilie şi Moisă au înregistrat în contabilitatea firmelor cheltuieli fictive, sustrăgându-se de la plata unui impozit pe profit către bugetul de stat în valoare totală de 2.313.439 de lei, au mai arătat procurorii DNA.
Compania Naţională Poşta Română s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 9.048.370 de lei, iar Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) s-a constituit parte civilă cu suma de 8.983.353,56 lei.
În vederea recuperării acestui prejudiciu au fost luate măsuri asiguratorii faţă de bunurile mobile şi imobile ale lui Mihai Toader, Andrei Marinescu, Emanoil Lepădatu, Maricel Păcuraru, Lucian Beşchea, Daniela Moisă, Neculai Pintilie, precum şi asupra dreptului de proprietate indiviză asupra unui imobil din Bucureşti deţinut de Pronova.
2015: trimis în judecată pentru fraudarea Loteriei Române
În decembrie 2015, Maricel Păcuraru a fost trimis în judecată de procurorii DNA într-un nou dosar, pentru spălare de bani. În acest caz, este vorba despre niște combinații care au fraudat Compania Națională Loteria Română. Patronul Realitatea Plus e acuzt că ar fi „albit”, prin acest circuit financiar, peste 20 de milioane de lei. Dosarul se află pe rolul Tribunalului București de peste 7 ani.
Qué les den por el culo a todos..
Plin de oameni slăbănogi!!
Nici mutra de presedinte nu are!
L-A STERS LA FUND….
DUPA CUM A FOST STERS LA FUND SI TOVARASUL LOR, popoviciu ,DE JUZII PARTIDULUI SI AI SECURITATII.
bogdan mateescu ..NISTRUL „justitiei” ? PRIN VENELE LUI CURGE PARTIDUL…
NU ? SE AUDE CEVA DE „SUNT eu alina, alina gorghiu” 🤣🤣🤣🤣🤣🤣 TUNARA DE LA mogoshoaia ?
SINISTRUL predoiu A FOST PROMOVAT. LA CAT DE BINE A SERVIT SI SERVESTE PARTIDUL SI SECURITATEA ?
După atâtea muieri, ar fi timpul și de un bărbat ! Codruța ! 😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂
O avem pe Chivuta!