„Pentru noi, poza asta va intra în istorie. Iată primul cuib de dropie (Otis tarda) care a fost consemnat nu doar la Salonta, dar și în întreaga Românie din ultimele decenii.” Aceasta este postarea de pe Facebook care, începând de duminică, 11 mai, a făcut senzație în întreaga comunitate a ornitologilor din țara noastră.
Anunțul e făcut de ONG-ul româno-maghiar “The Nature Corner”, iar poza cu un cuib de dropii în care se aflau trei ouă îi aparține lui Ioan Matiu jr, student la medicină veterinară. Acesta l-a descoperit întâmplător, la granița de vest a țării.
Vânate de Sadoveanu, braconate cu bâtele de sătenii înfometați, care comiteau adevărate masacre iarna
Povestea acestei specii celebre este, în România, una deloc fericită. Dropiile sunt niște păsări mari – cele mai mari păsări din țara noastră, mai grele chiar decât curcanii.
Câteva particularități le-au făcut foarte vulnerabile în special în fața oamenilor. Dropiile au fost declarate monument al naturii și puse sub ocrotire prin lege în anii ’30 ai secolului trecut, dar asta nu i-a împiedicat pe braconieri și pe țărani să continue hăituirea lor, motiv pentru care populația de păsări a fost într-o continuă scădere.
Sebastian Bugariu, biolog la Societatea Ornitologică Română, a explicat pentru ziaristii.com ce s-a petrecut: “Dropiile aveau un areal foarte larg la noi în țară: Bărăgan, Dobrogea, sudul Moldovei, Banat, Câmpia de Vest. Vânarea lor era apanajul unei anumite categorii sociale. Sadoveanu, mare amator de vânătoare, descrie în amănunt astfel de acțiuni. Mai erau însă și țăranii care braconau intens. Iarna, aceste păsări care cuibăresc la șes, în loc deschis, nu mai pot zbura când plouă, iar apa îngheață pe penaj. Sătenii înconjurau în acele momente, în grupuri mari, locurile unde se aflau păsările și le ucideau cu bâtele. Astfel de episoade, foarte numeroase, au dus la declinul rapid al populației de dropii în România”.
Într-unul din aceste episoade, consemnat în 1938, au fost numărate nu mai puțin de 740 de dropii omorâte de țărani cu bâtele în mai multe regiuni ale țării.
Practicarea intensivă a agriculturii și distrugerea pășunilor, sub regimul comunist, a fost lovitura de grație: dropiile au dispărut în anii ‘80
Dezastrul speciei a fost completat, după 1948, odată cu venirea la putere a regimului comunist. “Practicarea intensivă a agriculturii a distrus arealele acestei păsări care, într-adevăr, a dispărut, practic, din România în a doua jumătate a secolului trecut. Ceaușescu a încercat, în anii ’80, să crească un număr de dropii în interes personal, pentru a le vâna, într-o zonă din Câmpia Boianului, lângă Olt. Nu se poate spune că era o populație. Erau în jurul a 50 de păsări ținute special pentru a fi vânate. După 1990, s-a pierdut și acel loc”, spune Bugariu.
În 1960, în România se estima că mai existau doar 2.300 de exemplare. 20 de ani mai târziu, numărul lor coborâse sub 200 în Crișana, Banat și Câmpia Română. În ajunul revoluției din 1989, dropiile mai existau în România doar pe fondul de vânătoare al lui Ceaușescu – sub 50 de păsări.
În ultimii ani, la granițele cu Ungaria și Serbia s-au observat din nou dropii. Acestea cuibăreau în țările vecine și, uneori, mai zburau și în România. Pe 11 mai 2020 a fost descoperit în țara noastră și primul cuib de dropie după 30 de ani.
Cum se poate repopula România cu legendara pasăre. Dropia e cea mai grea pasăre din țara noastră
Biologul Sebastian Bugariu spune că șansa repopulării pe cale naturală a României cu dropii există, dar trebuie îndeplinite niște condiții: “Orice specie, dacă este lăsată în pace, își revine, după o perioadă de timp. De câțiva ani se știa că există o mică populație de dropii din Ungaria care intra și în România. Se bănuia că e posibil să și cuibărească aici, dar nu exista certitudinea. Acum avem și aceasă dovadă“.
Faptul că mai sunt raportate, episodic, apariții ale dropiilor în alte regiuni poate fi un semn bun. Bugariu explică: “Ocazional, în perioada de migrație, câte un exemplar de dropie a mai fost observat și în alte zone ale României. Repopularea pe cale naturală se poate face, dar durează mult și necesită unele lucruri. La noi, această revenire a dropiei este împiedicată de practicarea intensivă a agriculturii, care înseamnă suprafețe foarte întinse cultivate cu monoculturi, recoltarea mecanizată care le distruge cuiburile, dar și rețelele electrice. S-a observat în Ungaria și Spania că, mai ales pe timp de ceață, firele de curent electric sunt un pericol mortal pentru dropii”.
Dropia este cea mai grea specie de pasăre din România. “Masculii pot avea și mai mult de 10 kilograme. Cu toate acestea, dropiile zboară destul de ușor, cu bătăi lente de aripi“, spune biologul.
Welcome, happy Dynosaur !
[…] la noi din țară. Sebastian Bugariu, biolog la Societatea Ornitologică Română a explicat pentru ziaristii.com cum se desfășurau aceste acțiuni. „Iarna, aceste păsări care cuibăresc la șes, în loc […]