PSD pare gata să reia războiul său împotriva mediului privat din România exact din punctul în care-l lăsase Liviu Dragnea. N-au trecut două săptămâni de la numirea noului Guvern și Marcel Ciolacu pune presiune pentru introducerea unui nou impozit, de 1% din cifra de afaceri, aplicabil tuturor firmelor cu afaceri care depășesc 100 de milioane de euro.
Peste 330 de companii se încadrează la acest nou bir care ar veni pe nepusă masă, aruncându-le în aer bugetele. În goana Guvernului după măriri de salarii, pensii și alocații, noua măsură reamintește cât de actuală rămâne remarca fostului premier britanic Margaret Thatcher: „Socialismul e bun până se termină banii altora”.
Motivele pentru care PSD reia cruciada împotriva mediului de afaceri din România sunt multiple. În fundal este mai vechea retorică a social-democraților, în fapt o continuare a discursului comunist de până în 1989. Se știu ideile: multinaționalele, străinii, capitaliștii îmbuibați care fac bani pe spinarea muncitorilor și țăranilor etc.
La asta se adaugă presiunea evenimentelor de acum. PSD nu vrea și nu poate micșora gradul de evaziune fiscală existent în economia României. Țara noastră colectează cel mai mic procent din PIB dintre toate țările UE. Nici reformarea aparatului bugetar, ajuns la aproape 1,3 milioane de angajați, nu poate intra în discuție, pentru că acesta este bazinul electoral al social-democraților.
Incapabil să reducă evaziunea și să reformeze administrația bugetară, PSD a pus ochii pe banii „privaților”
În același timp, e nevoie disperată de bani, așa că PSD a pus ochii pe conturile „privaților”. Printre cele 330 de companii cărora PSD și UDMR vor să le ia câte 1% din cifra pe afaceri se numără Dacia, OMV-Petrom, Ford, Dedeman, Carrefour, Terapia Cluj, Lidl, Kaufland, Rompetrol. Banii strânși de stat pe 2022 ar fi, conform Profit.ro, circa 1 miliard de euro.
Exact la fel ca Ponta și Dragnea înaintea lui, și Marcel Ciolacu, actualul președinte al PSD, a venit cu aceeași argumentație: banii ar fi foarte necesari pentru investiții în sănătate și educație.
Numai că, de data asta, nimeni nu mai crede, pentru că oamenii își amintesc că Victor Ponta și Liviu Dragnea au introdus, la momentul respectiv, suprataxa pe carburanți (celebra acciză suplimentară de 7 cenți pe litru, care a aruncat în aer prețul benzinei și motorinei într-o perioadă în care nu exista nicio presiune inflaționistă) spunând că, de sutele de milioane de euro colectate, vor face autostrăzi. Banii s-au dus în gaura neagră a PSD, dar autostrăzi tot nu s-au făcut.
PSD și UDMR încearcă să convingă PNL. Liberalii anunțaseră acum două săptămâni că nici nu intră în discuție noi taxe până în 2024
Acum, Marcel Ciolacu invocă tot cauze nobile: „Să vină o taxă de 1% din cifra de afaceri, o taxă de solidaritate. Va fi găsită o destinaţie clară numai pentru sănătate şi învăţământ. Acei bani se colectează, se anunţă suma şi acei bani să se folosească numai în aceste două domenii. Am discutat cu prim-ministrul că trebuie găsită o destinație clară. Le dai destinaţie prin bugetul de stat“.
Dragoș Damian, CEO la Terapia Cluj – companie de medicamente cu afaceri anuale de 800 de milioane de lei (circa 160 de milioane de euro) – nu e deloc convins: „S-a mai spus și altădată că se face diverse lucruri cu banii din noile taxe și știm că n-a fost așa. Până la urmă, sunt pedepsiți tot cei care-și plătesc corect taxele către stat. Spunem că vrem să creștem companiile românești, să încurajăm economia, dar acest fel de politică fiscală, cu taxe puse peste noapte, este impredictibil și are efect contrar”.
„Amenda” pică, până la urmă, tot pe umerii celor care plătesc grosul taxelor din care statul ține bugetarii și face cheltuielile într-un moment în care absolut toată economia se resimte din cauza pandemiei, a restricțiilor care au afectat grav afacerile și a exploziei prețurilor. Cu tupeul caracteristic, Ciolacu a argumentat această suprataxare prin faptul că „avem cele mai mici venituri din PIB din toată Europa”, omițând să adauge că acest lucru se întâmplă din cauza colosalei evaziuni fiscale patronate în principal de oligarhi și grupuri de interese afiliate PSD.
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a avut aceeași retorică: „Sunt perioade când trebuie să fii solidar cu acei cetățeni și cu acea societate unde faci profit și pe seama căreia faci profit. Sună urât, nu sună prietenos, dar trecem printr-o perioadă grea, nimeni nu vrea să alunge investitorii, nimeni nu vrea să facă rău nimănui“.
PNL este reticent la acest stil de a face rost de bani la buget supraimpozitând peste noapte afacerile private. „Există o reținere din partea lor (a liberalilor – n. red.), dar cred că până la urmă vom găsi un compromis”, a adăugat Ciolacu. Liberalii știu însă că, inevitabil, companiile astfel sancționate peste noapte își vor recupera banii tot din mărirea prețurilor către clienți, deci se va genera un nou puseu inflaționist, de data asta artificial.
De ce noua taxă n-ar funcționa decât o singură dată
Această idee de a-i sancționa tot pe cei care își declară veniturile către stat, în loc să-i urmărească pe evazioniști, a fost promovată inițial în 2017, în tipul regimului Dragnea, cu majoritate PSD-ALDE. Ministrul de Finanțe de atunci, Ionuț Mișa, voia să impună o taxă de 2% din fondul de salarii pentru firmele private.
Era momentul în care, furioși pe mitingurile uriașe de protest împotriva corupției, cei de la PSD acuzau multinaționalele că „și-au scos angajații în stradă“. Mass-media afiliată social-democraților (Antena 3, România TV, numeroase site-uri) rostogolea celebrele teorii ale conspirației conform cărora ba serviciile secrete, ba Soros, ba Comisia Europeană, ba americanii, ba toți la un loc scoseseră lumea în stradă, plătind manifestanții. Taxa a fost văzută, inițial, ca o răzbunare împotriva „multinaționalelor”, dar după căderea Guvernului Grindeanu s-a renunțat la idee.
Această lovitură a PSD-UDMR – venită la nici două săptămâni după ce PNL garanta, în momentul învestirii acestui Guvern, că este exclusă orice taxare suplimentară până în 2024 – va avea efectul așteptat de politicienii aflați la putere o singură dată, explică Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, pentru Profit.ro: „Este foarte simplu. Dacă se introduce o taxă de solidaritate (nu este definită solidaritatea) pentru firmele cu cifra de afaceri mai mare de 100 milioane, acționarii vor decide să facă două sau mai multe firme. În primul an, luate prin surprindere de o astfel de măsură, firmele cu cifră de afaceri mai mare de 100 milioane euro vor plăti ceva. După aceea, veniturile din taxa de solidaritate vor fi egale cu virtual zero. Solidaritatea în economia națională (catalaxie) are loc atunci când catalaxia nu este împiedicată să funcționeze“.
Probabil nu mai sunt bani pentru salariile celor de la stat și a pensiilor speciale, poate vor reuși să alunge toate firmele din țară, dar după promisiunile psd nici măcar la WC nu m-aș duce !!
CONSTITUTIA ROMANIEI:
Art. 56 – Contribuţii financiare
(1) Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice.
(2) …
(3) Orice alte prestaţii sunt interzise, în afara celor stabilite prin lege, în situaţii excepţionale.
Ia verificați definițiile impozitelor și taxelor și veți vedea ca asta cu solidaritate nu poate fi nici impozit și nici taxă. definițiile lor nu cuprind un astfel de vis boieresco-fanariot. In afara de impozite și taxe persoanele fizice si juridice din Romania nu pot datora NIMIC ALTCEVA.
Asta cu solidaritatea, poate fi o dajdie, un bir sau o dare și vine în rând cu oieritul, văcăritul, vădrăritul, stupăritul, goştina, găletăritul, cîblăritul, albinăritul, săpunăritul, fumăritul, gărdurăritul, tutunăritul, cotăritul, cepăria, coşniţa (dijma din poame), dijma din fîn, dijma din lemne, vama peştelui, rînduiala cînepii, birul untului, birul laptelui, birul cailor împărăteşti etc.
Lipitori pe banii noștri, ăștia sunt bugetarii! Nu le mai ajung salariile, voucherele de vacanță, zilele libere cu duiumul… și pe urmă vin și ne râd în nas! Cât îi mai suportăm pe șobolanii ăștia?