Rusia a pierdut, în cei doi ani și jumătate care au trecut de la declanșarea invaziei în Ucraina, mai mulți oameni decât în toate războaiele și operațiunile desfășurate de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial și până la 24 februarie 2022, scrie publicația „The Economist“, citând surse occidentale. Serviciile de informații vestice estimează că au fost „eliminați definitiv“ între 462.000 și 728.000 de militari ruși, cifră literalmente șocantă și care, în Europa ori SUA, ar fi pur și simplu de neacceptat. Pentru Rusia este însă ceva care se încadrează în doctrina tradițională.
Din 1945 până în februarie 2022, adică în 77 de ani, Uniunea Sovietică și, apoi, Rusia s-au angajat în numeroase invazii, războaie și operațiuni speciale pe diverse continente, inclusiv o lungă și costisitoare ocupație a Afganistanului. Toate pierderile cumulate nici măcar nu se apropie de cele înregistrate după invazia ordonată de Putin.
Ordinul de a trece la refacerea Imperiului Țarist a fost dat în vara lui 2021, după ce Putin a urmărit retragerea dezastruoasă a americanilor din Afganistan
Dictatorul rus a luat decizia de a trece la planul său de refacere a Imperiului Țarist în vara lui 2021, când a urmărit uimit haosul de la retragerea americană din Afganistan. Concluzia fostului colonel KGB devenit președinte pe viață al Rusiei a fost că SUA sunt o putere în declin, care nu mai are capacitatea de a apăra ordinea mondială construită după Al Doilea Război Mondial.
Planul era de a ocupa Ucraina în 3 zile, apoi – imediat – Republica Moldova. Urmau la rând țările baltice, pe care Statul Major General al Rusiei credea că le poate ataca și ocupa prin surprindere într-o singură zi, înainte ca NATO să aibă capacitatea de a reacționa.
Rusia viza și refacerea sferei de influență pe care o deținuse până în 1989 prin impunerea unor guverne pro-moscovite în țările foste socialiste din Estul Europei și scoaterea acestora din NATO și UE.
Tot acest plan s-a năruit de la primul pas. Nu doar că Ucraina n-a căzut în 3 zile, dar acum, la doi ani și jumătate, rușii au reușit să ocupe doar 20% din teritoriu cu un preț uman literalmente enorm.
Putin speră să ocupe cu orice preț cât mai mult teren posibil înaintea unui preconizat armistițiu
Din graficele întocmite de „The Economist“ se poate observa cu ușurință că numărul combatanților ruși uciși, răniți, dispăruți ori capturați a crescut foarte mult în ultimele luni. Incursiunea din Harkov, făcută cu scopul de a atrage acolo o parte din forțele ucrainene, a reușit parțial (ucrainenii au luat de pe frontul din Donbass și trimis în Harkov cel puțin 10 brigăzi), dar cu un preț uman foarte mare.
Planul lui Putin este de a obține cu orice preț cât mai mult teritoriu înainte să se ajungă la masa tratativelor, plecând de la premisa (acceptată de mulți specialiști) că un eventual armistițiu se va face ținând cont de linia frontului la momentul semnării actelor.
Gradul de mecanizare a forțelor rusești a scăzut progresiv, astfel că acum asalturile se dau ca-n Primul Război Mondial, cu valuri de infanterie. Se estimează că în ultimele săptămâni au fost și 155 de atacuri pe zi pe toată linia frontului, într-o strategie care vizează epuizarea apărătorilor ucraineni acceptându-se prețul mare plătit în victime înregistrate de atacatorii ruși.
Au fost realizate câteva câștiguri pe teren, s-a înaintat câțiva kilometri și s-au ocupat mai multe sate, dar în ansamblu rezultatele au fost infime. În unele cazuri, cum ar fi incursiunea din Harkov, acestea au fost chiar parțial anulate de contraatacul ucrainean.
Rusia a pierdut lupta pentru a-și impune oamenii la conducerea Franței și a Marii Britanii, dar efortul se va intensifica în lunile următoare, fiind vizate mai ales SUA și Germania
Din punct de vedere strategic, ofensivele rusești au fost doar un șir de eșecuri. Rata de uzură a materialului uman și hardware rusesc nu este sustenabilă pe termen lung. Situația blindatelor și a rezervelor rusești au fost, de asemenea, parte a dezbaterii în ultima perioadă. În funcție de analiști, rezervele rusești de blindate vor mai dura între 18 și 36 de luni, dar se vor termina într-un viitor previzibil. Pe de altă parte, specialiștii occidentali se întreabă cât mai pot rezista apărătorii ucraineni.
În mod normal, forțele defensive ar trebui rotite la un interval de 3 săptămâni. Acest lucru nu se petrece pentru că nici Kievul n-are resurse umane suficiente. În acest moment, întrebarea este dacă rușii își vor epuiza ori nu „carnea de tun“ înainte ca ucrainenii să ajungă la capătul puterilor.
Campania ucraineană de drone împotriva instalațiilor petroliere rusești și a altor ținte de mare valoare din Rusia pune o presiune suplimentară pe Putin. Este un ghimpe în coasta Rusiei, pe care mulți încă nu îl iau suficient în seamă.
Mai mulți experți estimează că Putin consideră că acest an este decisiv. Rezervele rusești nu sunt suficiente pentru a duce acest război dincolo de următorii 2-3 ani. Așa că liderul rus trebuie să convingă Occidentul că Rusia câștigă, pentru a forța o pace convenabilă.
Acesta este unul din motivele pentru care rușii investesc atât de mult în războiul hibrid din Occident, căutând să-și plaseze oamenii în poziții de conducere pentru ca aceștia să semneze pacea. Acest efort concertat al Rusiei a eșuat deja la alegerile parlamentare din Marea Britanie și Franța, unde extremiștii, deși au avansat, n-au reușit să ajungă la putere. Dar e clar deja că Putin va intensifica acest război hibrid cu mințile occidentalilor în următoarele luni, când se va decide și soarta alegerilor prezidențiale din SUA. Dacă rușii nu reușesc să submineze ori să influențeze suficient de mult politicile Occidentului, acest lucru va avea un impact dramatic și asupra efortului de război al Rusiei.
