Parchetul Militar se jură că de data asta chiar îi înfundă pe Iliescu, Voican și generalul Rus (media de vârstă: 87 de ani). „Dosarul Revoluției” a fost retrimis în judecată

5
597
De la stânga la dreapta: Gelu Voican Voiculescu - Ion Iliescu - gen. Iosif Rus

Telenovela „Dosarul Revoluției” continuă, de data asta cu promisiunea că e ultimul episod în care scenariul și regia se află la Parchetul Militar. Celebrul dosar a fost retrimis instanței supreme, la peste un an după ce aceasta îl returnase pentru refacere. Sunt urmăriți penal pentru infracțiuni contra umanității doar trei inculpați dintre zecile de mari criminali din decembrie 1989: Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și generalul Iosif Rus, fost comandant al Aviației Militare.

Prin rechizitoriul Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General, din 29 iulie 2022, în dosarul penal privind Revoluția din decembrie 1989, s-a dispus trimiterea în judecată pentru infracțiuni contra umanității a următorilor:

  • Ion Iliescu (92 de ani) – fost președinte al României;
  • Gelu Voican Voiculescu (81 de ani) – fost viceprim-ministru al Guvernului României;
  • Iosif Rus (86 de ani) – general în retragere, fost șef al Aviației Militare.

Este vorba de aceiași inculpați din dosarul care a fost restituit Parchetului Militar și, în esență, de aceleași acuzații. Media de vârstă a celor trei: 87 de ani.

Procurorii dau acum asigurări că neregulile din acel dosar au fost remediate, potrivit unui comunicat al Parchetului General.

Comunicatul Parchetului General

„Declarația privește finalizarea refacerii rechizitoriului în dosarul Revoluției române din Decembrie 1989, după restituirea definitivă dispusă de Înalta Curte de Casație și Justiție în data de 10 noiembrie 2021.

Persoanele trimise în judecată sunt:

– ILIESCU Ion, fost preşedinte al României;

– VOICULESCU Voican Gelu, fost viceprim-ministru al Guvernului României;

– Gl. (rtr.) RUS Iosif, fost comandant al Aviaţiei Militare.

În sarcina inculpaților s-a reținut săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, prevăzute şi pedepsite  de art. 439 al.1 lit. a, g, i, k  C.p. cu aplicarea art. 5 C.p.

Sunt necesare următoarele precizări, având în vedere faptul că anterior a mai fost emis un rechizitoriu, în privința căruia ÎCCJ a reținut neregularități, precum și faptul că nu se poate trece la începerea judecății.

1. Reluarea urmăririi penale s-a dispus la data de 21.03.2022, după ce dosarul a fost restituit de către ÎCCJ la data de 14.02.2022.

Actele de urmărire penală necesare conform dispozițiilor ÎCCJ și redactarea rechizitoriului au fost efectuate într-un interval de 5 luni și 15 zile.

2. Conform legii, procurorul care a emis anterior rechizitoriul nu a devenit incompatibil să efectueze actele dispuse de instanță și să finalizeze urmărirea penală.

Trebuie subliniat că o eventuală repartizare a cauzei către alt procuror ar fi însemnat un volum mare de timp necesar numai pentru studiul dosarului, ori obiectivul nostru a fost acela de a nu prelungi nejustificat durata cercetărilor.

3. Concepția rechizitoriului este centrată pe acțiunile intervenite în perioada 22.12.1989 – 30.12.1989, după părăsirea sediului CC al PCR de către Nicolae Ceaușescu.

Doctrina internaţională privitoare la crimele împotriva umanităţii, în legătură directă cu articolul 33 al Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale stabileşte că sunt exoneraţi în mod explicit militarii care săvârşesc fapta ca urmare a unui ordin militar de acţiune și că, într-un asemenea caz, responsabilitatea penală va incumba doar persoanei care a dat ordinul.

Legislaţia penală internă este aliniată acestor cerinţe, având în vedere că articolul 21 din Codul penal stabileşte că nu este comisă cu vinovăţie fapta prevăzută de legea penală dacă este săvârşită în îndeplinirea unei obligaţii impuse de lege sau în îndeplinirea unei obligaţii impuse de autoritatea competentă, dacă această obligaţie nu este în mod vădit ilegală.

Conform principiilor care reglementează organizarea și funcționarea armatelor, în orice conjunctură de tip militar, cei care sunt obligaţi să execute ordinele ierarhic superioare nu au posibilitatea să înţeleagă ansamblul situaţiei, cu atât mai puţin al unei situaţii complexe. Aceştia nu au nici autoritatea de a interpreta în mod individual o anumită conjunctură militară şi de a acţiona contrar ordinelor primite. Doar cadrele de comandă militară ce deţin funcţii ierarhic superioare au acces la o informare complexă şi astfel au posibilitatea să înţeleagă ansamblul situaţiei militare şi să emită ordine în consecinţă.

4. Se impune o clarificare în privința cercetării evenimentelor ce au constituit Revoluția Română din decembrie 1989. Aceste evenimente au făcut obiectul cercetării în 4.544 de dosare penale.

În 112 dosare, Secţia Parchetelor Militare şi celelalte parchete militare au dispus trimiterea în judecată a 275 de persoane, din care 25 de generali (10 din cadrul MApN şi 15 din cadrul MI), 114 ofiţeri (32 din cadrul MApN şi 82 din cadrul MI), 13 subofiţeri (8 din cadrul MApN şi 5 din cadrul MI), 36 de militari în termen şi 87 de civili, în sarcina cărora s-a reţinut că, prin măsurile dispuse sau acţiunile întreprinse, au contribuit la producerea victimelor înregistrate în timpul evenimentelor din Decembrie 1989. Între civilii trimiși în judecată și condamnați sunt foștii membri ai Comitetului Politic Executiv al CC al PCR și foști miniștri.

Majoritatea persoanelor trimise în judecată au făcut parte din structurile de conducere politice şi militare ale fostului regim, cu privire la care s-a stabilit că au adoptat măsuri sau au acţionat în vederea reprimării demonstraţiilor împotriva regimului comunist şi a dictaturii lui Nicolae Ceauşescu.

Cele anterior prezentate reprezintă evidența cu privire la preocuparea Ministerului Publicpentru tragerea la răspundere penală a persoanelor, militari și civili, responsabile de survenirea numeroaselor decese și răniri de persoane în cursul Revoluției.

5. În numele Ministerului Public, în încheiere, doresc să subliniez importanța soluționării acestei cauze istorice de care se leagă începutul democrației în România.”

Precizările procurorului general

Procurorul general Gabriela Scutea a declarat miercuri că „reluarea dosarului de către un alt procuror ar fi însemnat o perioadă foarte mare de timp chiar și doar pentru citirea volumelor din «dosarului Revoluției»”.

Actele de urmărire penală și redactarea rechizitorului au fost făcute în 5 luni și 15 zile, a mai precizat Scutea.

Ca noutate, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a confirmat redeschiderea urmării penale în privința cauzele privind 627 de persoane vătămate. Cercetările vor fi continuate de către Secția parchetelor militare în dosarul penal nr. 1/P/2020.

Acuzele aduse inculpaților

Ion Iliescu, în calitate de şef de stat şi de guvern, preşedinte al CFSN şi al Consiliului Militar Superior, cu intenţie, urmărind obținerea legitimității populare, menținerea și consolidarea puterii politice deținute începând cu ziua de 22 decembrie 1989, orele 16.00, a indus în eroare opinia publică în mod constant, repetat, sistematic, prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) şi şi-a asumat, în intervalul 22-30 decembrie 1989, operațiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcții de conducere ale MApN.

Aceste fapte au avut drept consecințe generarea și amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat și astfel, în intervalul 22-30 decembrie 1989 au survenit:

  • 857 de decese;
  • 2.382 de răniri de persoane;
  • 585 de privări grave de libertate, cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional;
  • 409 cazuri de suferinţe mari.

Gelu Voican Voiculescu, în calitate de factor decizional politico-militar al CFSN (organism care și-a subordonat Consiliul Militar Superior), cu intenţie, urmărind menținerea și consolidarea puterii politice obținute, dar și legitimarea în fața opiniei publice, începând cu ziua de 22 decembrie 1989, orele 16.00, a indus în eroare opinia publică în mod sistematic prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) şi şi-a asumat, în intervalul 22-30 decembrie 1989, operațiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcții de conducere ale MApN.

Generalul (rtr.) Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, cu intenţie, în intervalul 22 decembrie, orele 16.00 – 30 decembrie 1989, a exercitat prin ordinele sale militare, date în mod sistematic, operațiunea de inducere în eroare a opiniei publice.

„Dosarul Revoluției”: o istorie contorsionată

Primele condamnări în „dosarul Revoluției” au fost date abia în anul 2000, când generalii Mihai Chițac și Victor Atanasie Stănculescu au fost condamnați la 15 ani de închisoare, dar eliberați în urma recursului în anulare făcut de Joița Tănase, procurorul general din acel moment, numit de Ion Iliescu. Chițac și Stănculescu au fost condamnați încă o dată în 2008, tot la 15 ani, și au fost încarcerați. Chițac a stat puțin după gratii, pentru că i-a fost acceptată suspendarea executării pedepse, fiind grav bolnav. A murit acasă, în 2010. Stănculescu a fost eliberat în 2014, după executarea a 5 ani (o treime din pedeapsă), și a murit doi ani mai târziu într-un azil de lux.

În 2007, „dosarul Revoluției” a fost blocat ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale, care a decis mutarea lui de la Parchetul Militar la o secție civilă. Procurorul Dan Voinea, cel care îl instrumentase până atunci, a fost retras din anchetă de procurorul general Laura Codruța Kovesi.

În 2015, dosarul a fost clasat, dintr-un motiv incredibil: genocidul, tratamentele neomenoase și infracțiunile contra umanității nu erau prevăzute în legea penală!

Dosarul a fost redeschis în 2016 de procurorul general interimar Bogdan Licu, iar în 2019 Augustin Lazăr, procuror general, i-a trimis în judecată pe Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus. Dosarul a fost retrimis însă la Parchetul Militar, pentru a fi refăcut, întrucât suferea de vicii de fond.

Acum, în august 2022, a fost trimis din nou spre judecare, la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Neregulile din dosarul restituit Parchetului Militar

În octombrie 2020, judecătorii de cameră preliminară au identificat o serie de nereguli judiciare, care făceau imposibilă judecarea cauzei.

Totodată, au fost excluse probe din dosar, cum ar fi rapoarte ale SRI și ale comisiei parlamentare care a anchetat evenimentele din 1989.

Printre ele, inclusiv o carte a lui Sergiu Nicolaescu, despre care procurorii considerau că are valoare probatorie.

Lor le-au fost adăugate documente de arhivă ale Statului Major General, dar și mai multe declarații ale persoanelor vătămate.

În mai 2021, Curtea Supremă a decis restituirea dosarului la Parchet și refacerea sa. Procurorii au contestat decizia și au pierdut.

Soluțiile de clasare din precedentul dosar, pentru 16 inculpați, rămân definitive

Soluțiile de clasare dispuse prin rechizitoriul din 05.04.2019 față de 16 inculpați și și față de infracțiunile de drept comun săvârșite la Revoluție au rămas definitive, prin respingerea plângerilor de către ICCJ, respectiv prin neconfirmarea de către ICCJ a redeschiderii urmăririi penale dispusă de către prim-adjunctul procurorului general.

Cei 16 scoși de sub urmărire penală:

  • Nicolae Ceaușescu (autoritate de lucru judecat)
  • gen. Iulian Vlad (autoritate de lucru judecat)
  • Tudor Postelnicu (autoritate de lucru judecat)
  • Emil „Cico” Dumitrescu (a survenit decesul)
  • gen. Victor Atanasie Stănculescu (a survenit decesul)
  • gen. Vasile Milea (a survenit decesul)
  • gen. Nicolae Militaru (a survenit decesul)
  • gen. Ion Hortopan (a survenit decesul)
  • gen. Nicolae Eftimescu (a survenit decesul)
  • Silviu Brucan (a survenit decesul)
  • Mircea Mocanu (nu există probe concludente cu privire la existența faptei)
  • Ștefan Dinu (nu există probe concludente cu privire la existența faptei)
  • Ion Toma (nu există probe concludente cu privire la existența faptei)
  • Viorel Igreț (nu există probe concludente cu privire la existența faptei)
  • Petre Roman (nu există probe concludente cu privire la existența faptei)
  • Teodor Brateș (nu există probe concludente cu privire la existența faptei).

ICCJ a confirmat însă redeschiderea urmării penale în cauzele privind 627 de persoane vătămate, cercetările fiind continuate de către Secția parchetelor militare în dosarul penal nr. 1/P/2020.

În cursul urmăririi penale efectuată în acest dosar, a fost dispusă disjungerea cauzei și reunirea cu dosarul penal nr. 11/P/2014, privind plângerile formulate de 409 persoane vătămate, acestea fiind incluse între persoanele vătămate pentru care este sesizată instanța.

Pentru restul de 218 persoane vătămate, cercetările continuă în dosarul penal SPM nr. 1/P/2020.

Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

CITIȚI ȘI:

* Și sinistrul Nicolicea rămâne fără certificatul de revoluționar! Maximă impostură: nu s-a găsit nicio dovadă că fostul parlamentar PSD ar fi jucat vreun rol în evenimentele din 1989

* România a ratat prima tranșă de 2,6 miliarde euro din PNRR, care trebuia să intre la sfârșitul lunii iulie. Guvernul PSD-PNL n-a fost în stare să respecte angajamentele față UE

* Angajații unei agenții „patronate” de Gabriela Firea – trimiși „la specializare” la Mamaia, Brașov și Băile Felix, în hoteluri de 4 stele, pe bani publici

* „Ne vom recupera prin mijloace militare teritoriile capturate de ruși. Mai întâi îi vom distruge pe ocupanți, apoi va veni diplomația”

* Noua spaimă a rușilor: dronele secrete create de SUA pentru armata ucraineană. Avioanele-kamikaze Fantoma Phoenix pot zbura neîntrerupt 6 ore chiar și noaptea, având senzori în infraroșu

* Raport clasificat american: Rusia a pierdut în Ucraina 75.000 de militari, uciși sau răniți, adică peste 1‰ din populația masculină a țării! „Este colosal! Sunt împotmoliți și obosiți. Ucraina va lansa contraatacul înainte de căderea iernii”

* ANALIZĂ. De ce este Rusia neputincioasă în fața loviturilor HIMARS. Ucrainenii au distrus aproape toate depozitele de carburanți și muniție ale armatei ruse în teritoriile ocupate

* „Putin are zeci de tone de valută și tone de lingouri de aur. Banii – 250 de miliarde de dolari – sunt depozitați în țări unde extrădarea este imposibilă”

* VIDEO. Propaganda lui Putin le prezintă rușilor, la TV, avantajul de a le muri copiii în războiul din Ucraina: își pot cumpăra o Lada nouă!

* După Bin Laden, a fost eliminat și al doilea mare lider Al Qaida: Ayman al-Zawahiri. Joe Biden: „S-a făcut dreptate!”

5 COMENTARII

  1. Nu stiu daca procurorii, judecatorii, analistii pe care ii are Romania au inteligenta, curajul si onestitatea sa analizeze intregul fenomen declansat in decembrie 1989… Cat a fost provocat, proiectat si, mai ales, exploatat. Si de cine.
    Nu se poate numi revolutie fiindca, desi am avut personalitati valoroase care si-au manifestat revolta fatza de dictatura si dictator, ele nu s-au organizat, nu au organizat, nu au avut un proiect legat de acest eveniment. Nu au preluat puterea ca sa conduca tara spre o democratie reala.
    Tara a incaput in mainile unor escroci ai regimului comunist, care nu se puteau manifesta atunci in toata rapacitatea lor, de frica dictatorului. Ei s-au folosit de niste unelte, Iliescu fiind principala unealta, si au acaparat puterea.
    Nu stiu daca Iliescu a fost constient sau inconstient de rolul pe care il joaca, dar trebuie aspru pedepsit. Macar pentru a fi un avertisment pentru alte unelte care, din prostie sau ticalosie, fac rau acestei tari.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here