Ioan-Marcel Boloș (54 de ani) este, din 3 mai, ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, din partea PNL. N-am auzit din gura lui, în cele aproape cinci luni de când se află în funcție, vreo mare veste legată de modernizarea reală și urgentă a infrastructurii din România.
Să ne anunțe, de pildă, că, în scurtă vreme, vom avea autostrăzi pe patru-șase benzi, căi ferate pe care se va circula cu peste 200 de kilometri la oră, spitale de ultimă generație, așa cum există în țări din Occident.
Autostrăzile și căile ferate ultrarapide să lege provinciile istorice, să nu mai facem de la 10 ore în sus între București – Timișoara, București – Arad, București – Oradea, București – Cluj-Napoca, Timișoara – Iași, București – Suceava și așa mai departe.
În schimb, vedem că Boloș este intens preocupat, ba chiar frustrat, de faptul că salariul său – de 2.500 de euro pe lună „în mână” – este cu mult mai mic decât cel al unor demnitari din alte state ale Uniunii Europene, care încasează, spune el, 15.000 de euro pe lună.
Așa a explicat de ce parlamentarii români merită pensii speciale și lefuri mărite cu 25%. Să încerce să mai reducă din handicapul avut în fața străinilor.
Dar Boloș „uită” un aspect fundamental. Tocmai l-am pomenit: nemții, de exemplu, circulă cu trenuri ultramoderne, nu cu vagoane recondiționate de acum 20 de ani. Ajung la destinație în timp util, nu pierd ore în șir prin trenuri, fiindcă „s-a defectat locomotiva și trebuie să așteptăm să vină alta”. Nu au locomotive ca noi – fabricate în anii ‘70 și, numai unele, modernizate în anii ’90.
Germania sau Italia sunt înțesate de autostrăzi. România nu-i înțesată nici măcar de șantiere. Doar de „proiecte europene” pe hârtie. De alea se „ocupă” acum Boloș. Adică, se uită în ograda vecinilor europeni la cât câștigă, la cât bagă în buzunar, fără să analizeze de ce au ajuns să aibă salarii atât de mari.
Dacă așa și-a început mandatul de ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, tot la fel și-l va încheia – cu mentalitatea „ziua trece, leafa merge”. N-o să vedem vreun proiect european de mare anvergură finalizat, nici măcar început, în mandatul acestui politruc din PNL. Cum n-am văzut și nu vom vedea prea curând nici la Transporturi, unde domnește PSD-istul Sorin Grindeanu, zis și „Ordonanța 13”.
Singurul „proiect european” va fi cel cu strădania de aliniere a salariilor demnitarilor români cu cele din Uniunea Europeană.
Dacă se tot plânge Boloș la acest capitol, dacă tot nu-i convin cei 2.500 de euro pe lună, să-și dea frumos demisia și să se angajeze în altă parte. Poate îi va fi mai bine. Să lucreze la patron măcar o perioadă, să renunțe la calitatea de atârnător pe banii statului.
Până la urmă, nimeni nu l-a forțat să devină politician, nici să guverneze țara. El a vrut-o. El s-a bătut pentru ciolan. El – ca parte a PNL – a promis marea cu sarea în campaniile electorale. Acum se vaită, de parcă nu și-ar fi încasat leafa de câteva luni.
Să se ducă să schimbe scutecele bătrânilor pe 1.200 de euro, în Italia sau Germania! Să meargă în construcții sau să culeagă sparanghel! Poate s-a săturat de munca de birou și vrea să-și umfle mușchii. Să fie macho, să aibă priză mai mare la gagici.
Realitatea în cazul lui Boloș spune totul:
* A fost secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în perioada 2012-2013, în epoca PSD a plagiatorului „dottore” Victor Ponta.
* A fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în perioada 2016-2017.
* A fost ministrul Fondurilor Europene între 4 noiembrie 2019 – 23 decembrie 2020.
* A fost, pentru o scurtă perioadă, și ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, între 28 ianuarie – 3 mai 2022.
În ultimii 10 ani, Boloș a deținut funcții de rang înalt, plătite cu bani mulți din impozitele românilor, dar cu performanțe greu de detectat.
Și a fost incredibil de polivalent: Dezvoltare – Transporturi – Cercetare – Fonduri Europene. Beton! Omul bun la toate. Dacă-i dăm câte 2.500 de euro pentru fiecare domeniu de competență ministerială, tot se strâng vreo 10.000 de euro pe lună.
În felul ăsta, vom fi siguri că rămâne aici – al nostru, dintre noi, printre noi -, nu va pleca să șteargă bătrâni la fund în Italia.
B… cu stea in frunte 😊