În perioada dictaturii lui V.Voronin, în ianuarie 2008, revista NATURA a publicat un interviu cu Serghei Kapiţa, academician rus cu rădăcini românești din Basarabia, realizat de directorul Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova, Alexei Rău.
Mare a fost mirarea dlui A. Rău când fizicianul rus, care la 14 februarie 2008 împlinea 80 de ani, i-a răspuns în limba română la întrebări, chiar dacă acesta nu s-a născut în Basarabia, ci în Marea Britanie.
Vă propunem un fragment din interviul lui Alexei Rău, în care academicianul Serghei Kapiţa vorbeşte, între altele, şi despre situaţia lingvistică din Basarabia.
– Stimate domnule academician, sunteţi descendent din viţă basarabeană. Mai ţineţi vreo legătură cu baştina strămoşească?
– „Vreo legătură” e prea puţin spus. Precum vedeţi, vă răspund în limba română, pe când dvs. m-aţi întrebat în ruseşte…
– Astăzi sunteţi pus pe surprize…
– La ce vă referiţi?
– Am în vedere, mai întâi, comunicarea pe care aţi prezentat-o în cadrul acestei conferinţe internaţionale, prilejuită de aniversarea a 170-a a Bibliotecii de Stat a Rusiei, făcând un adevărat fureur. Şi a doua surpriză este că vorbiţi atât de bine limba noastră…
– Iată că şi dvs., când vă referiţi la această limbă, recurgeţi la exprimarea eufemistică. Academicianul Piotrovski, un mare romanist şi un foarte bun prieten al familiei noastre, a tot vorbit despre situaţia lingvistică din Basarabia, inclusiv despre felul acesta al multor intelectuali, iscat din raţiuni de circumspecţie politică, desigur, de a ocoli numele ei cel adevărat. Dar ea este limba română şi n-ai ce-i face. Bovarismul politicienilor de la Chişinău – care poate fi numit cu un cuvânt mult mai dur, numai că nu-mi pot permite să cobor atât de jos –, întreţinut, ba nu, generat de o seamă de politicieni chiar de aici, de la Moscova, este o mostră de ignoranţă agresivă. Eu nu cred că, în condiţiile creşterii nivelului de instruire şi ale democratizării, opacitatea obscură a acestor grupări şovine nu va fi dezamorsată definitiv. Lucrul acesta, însă, depinde de vorbitorii acestei limbi, în primul rând, de intelectualii de la voi, care trebuie să spună adevărul. Iar dacă „a spune adevărul” vi se pare o expresie cam bombastică, atunci ţineţi-vă de ceea ce se numeşte demnitate intelectuală. Eu, fiind departe de locurile de baştină ale străbunicilor mei, ţin la această limbă tocmai din acest sentiment de demnitate, care include, pentru un intelectual, şi datoria de a cunoaşte şi de a vorbi limba mamei care i-a dat viaţă şi l-a crescut. Dacă bunelul şi bunica erau basarabeni, vorbitori de limbă română, dacă tatăl meu şi mama mea au fost la fel, chiar dacă, în virtutea situaţiei lor, nu au prea avut condiţii să se şi afirme în această limbă, cum puteam eu să fiu altfel? Mai mult chiar, deşi m-am născut şi am crescut departe de Basarabia, am mers pe urmele tatei şi mi-am luat şi eu o soţie basarabeancă, de prin părţile Sorocii, aşa încât, atunci când ne retragem în căminul nostru familial, mai vorbim şi româneşte. Am şi mers împreună, de câteva ori, când eram mai tineri, în ospeţie la părinţii şi la rudele soţiei mele”. (Extras de pe Internet).
P. S. – Fragmentul din interviu demonstrează că Serghei Kapița (Căpiță) își cunoștea originile românești și vorbea limba română. Interviul publicat în „NATURA” a apărut în timpul „domniei” lui Voronin și l-a supărat rău de tot pe „vojdi”. Am fost telefonat de „sus” cu atenționările și intimidările tradiționale, pe care, de regulă, le neglijam sau dădeam replica sub formă de pamflet, parodie sau persiflare. Nu am făcut-o, fiindcă leprele de la „palat” au decis să se răzbune pe autor, pe Alexei Rău, cerând de la Ministerul Culturii să-l destituie din funcția de director al BNM, pentru interviul apărut în „NATURA”. Din câte cunosc, a intervenit multă lume bună, de peste hotare, ca să-i potolească mânia lui Voronin și să-l lase în funcție pe Alexei Rău. Ar fi bine pentru istorie ca acest caz uitat sau necunoscut să fie făcut public de cei care știu mai multe despre încercările murdare ale sculelor lui Voronin să-l destituie și să-l umilească pe patriotul și omul de o cultură aleasă, Alexei Rău. Și pe această cale, îl rog pe cercetătorul Iurie Colesnic să descrie acel episod cu celebrul interviu apărut în publicația „NATURA”, fiindcă, pare-mi-se, cunoaște mult mai multe decât mine în privința abuzurilor comise împotriva lui Alexei Rău de clica lui Voronin.
(Articol publicat în revista NATURA, nr. 383)
Cunosc de mai de mult acest interviu, perioada in care m-am interesat mai indeaproape
de biografia fizicianului Petru Kapitza. La dispozitie am avut ca material mai consistent, cartea scrisa de Kedrov – propagandist de stiinta vazuta din punct de vedere al PCUS, si publicata in engleza la editura Mir, Moscova in anii ’80. Evident ca acolo nu se mentiona nimic despre posibila origine moldoveneasca a tatalui sau.
Dispretul inradacinat in mentalul rusesc pentru romani/moldoveni, despre care am mai scris in comentariile din ultimile zile, nu putea permite ca unul dintre cei mai mari savanti ai Uniunii Sovietice sa aiba o asemenea origine. Banuiesc deci ca a existat un tabu dictat de puterea sovietica asupra acestui subiect, tabu pe care iata ca fiul fizicianului l-a incalcat in epoca post-sovietica. Ceea ce imi intareste banuiala este o relatare facuta de fiul academicianului Ioan Ursu, presedinte al CNST pana in 1989. In septembrie 1975 a avut loc la Bucuresti a treia conferinta a Societatii Europene de Fizica (EPS), in sesiunea de deschidere luand cuvantul chiar
Pyotr Leonidovici Kapitza care a vorbit despre „necesitatea intelegerii legilor fizicii care afecteaza conversia si transferul energiei”, si in care a facut remarca ramasa de pomina ca „..era mai bine daca se intelegea fizica inainte de se construi masini”. Dupa incheierea sesiunii prof.Ursu a invitat la masa la el acasa pe Kapitza, care a venit insostit de doi kaghebisti de la ambasada sovietica acoperiti ca atasati culturali. Kapitza a fost foarte vorbaret, spunand povesti cu caracter anecdoctic despre relatia sa cu Stalin (era printre cei care putea avea acces direct la tiran), insa, a insistat fara ca cineva sa deschida subiectul originii sale etnice, ca nu intelege de ce se tot vehiculeaza zvonul ca ar fi de origine romaneasca, el considerandu-se de extractie slava (rusa si ucraineana). Pentru cei care isi aduc aminte existau la vremea aceea probleme in relatiile romano-sovietice, ocultate in buna masura in presa si radio-tv, legate de Basarabia. La Bucuresti se permitea mentionarea „ocuparii tariste” a Basarabiei in unele carti de istorie, lucru care enerva mult la Moscova. Banuiesc ca sovieticii au vrut sa transmita lui Ceausescu, care reusise cu cativa ani in urma recuperarea din Occident si folosirea in scop propagandistic a savantului Henry Coanda, ca nu o sa permita folosirea de catre PCR/RSR a subiectului originii romanesti (care daca exista este numai dupa tata, mama inteleg ca era ucraineanca) a savantului sovietic care trei ani mai tarziu urma sa primeasca la la Stockholm premiul Nobel. Tin minte interviul pe care TVR l-a luat actorului Edward G. Robinson (Emanuel Goldenberg), celebru in roluri de gangster in anii ’30 si de baiat bun dupa razboi, si in care acesta a amintit ca s-a nascut la Bucuresti si chiar a spus cateva cuvinte in romaneste. Era un episod din politica dusa de propaganda lui Ceausescu ca sa arate ca Romanii sunt si ei buni pe lumea asta (rusii fiind insa printre cei care neaga acest lucru, folosind asa cum am mai aratat zilele trecute, epitetul derogatoriu „parazity” cand se refera la romani), si au mai fost si alte exemple in afara de acestea doua. Uniunea Sovietica insa nu ar fi putut permite asa ceva. Cum ar fi fost ca de la Bucuresti sa vina Aristide Buhoiu si sa il intervieveze pe Kapitza la Institutul de Fizica Tehnica de la Moscova si sa il mai si puna sa spuna cateva cuvinte in limba romana?
Din punctul meu de vedere faptul ca Akademik AN SSSR P. Kapitza si-a negat originea etnica
este blamabil insa avand in vedere prudenta care i-a permis sa moara de batranete si nu rapus de glontul in ceafa al calailor stalinisti sau pierdut in imensitatea „Arhipelagul GULAG”, explica comportarea sa. Este bine insa ca fiul sau a facut reparatie. Sper ca a luat nota de lucrul acesta si lepra-sefa din Soseaua Kiseliov.