Comisarului european pentru Transporturi, românca Adina Vălean (PNL/PPE), a reușit să impună, la nivelul Comisiei Europene, o reglementare cu implicații majore în transportul maritim internațional. O măsură așteptată de toți cei implicați în această activitate: armatori, comercianți și navigatori.
Reprezentanta României în Comisia Europeană (structură care este, practic, guvernul Europei Unite) a trasat un set de linii directoare (cu putere de directivă) care vor duce la deblocarea urgentă a problemelor cauzate în domeniul maritim de pandemia Covid-19.
Așa cum semnalam pe Ziaristii.com în urmă cu câteva zile, din cauza restricțiilor de călătorie determinate de efectele pandemiei, două probleme erau tot mai apăsătoare: blocarea schimburilor de echipaj și repatrierea navigatorilor care și-au încheiat contractele sau perioadele contractuale de activitate continuă la bordul vapoarelor, comerciale sau de pasageri.
Situația tindea să capete unele accente explozive, atât din punct de vedere social (pentru echipaje), cât și economic (pentru operatorii de nave, comercianții și producătorii de bunuri).
Un număr din ce în ce mai mare – zeci de mii, poate chiar sute de mii – de angajați din transportul maritim internațional (care asigură 90% din totalul comerțului mondial cu mărfuri!), marinari și membri ai personalului navigant auxiliar, fie nu pot să ajungă la bordul navelor pentru care au contract de muncă, fie nu se pot repatria la încheierea obligațiilor lor contractuale.
În luna martie, companiile de navigație au fost nevoite, din cauza restricțiilor naționale impuse transportului maritim, terestru și aerian, să suspende pentru 30 de zile orice schimb de echipaj.
Prin directiva adoptată de Comisia Europeană, la inițiativa comisarului Adina Vălean, această situație este în curs de rezolvare.
Principalele prevederin din directiva europeană
În mod concret, Comisia a stabilit câteva linii directoare, pentru a oferi echipajelor recomandări cu privire la regimul de sănătate, repatriere și călătorie.
Liniile directoare solicită statelor membre ca, în coordonare strânsă cu Comisia Europeană, să desemneze urgent porturile acceptate pentru schimbarea echipajelor, asigurarea de coridoare interne de transport rapid și de facilități adecvate pentru ca navigatorii să efectueze controale medicale, izolare sau carantină (dacă este necesar), dar și conexiuni de transport în continuare, spre țara lor de origine/rezidență.
Așadar, Comisia Europeană a cerut statelor membre să creeze o rețea de porturi în care schimbările de echipaj să poată avea loc fără întârzieri.
În paralel, statele UE trebuie sǎ inființeze urgent centre de testare Covid-19 pentru navigatori.
Comisia Europeană a trimis o comunicare tuturor statelor membre referitoare la „culoarele verzi”. Conform acesteia, lucrătorii din transport trebuie să poată călători liber în interiorul UE, să se întoarcă acasă sau să ajungă la seviciu.
Vor fi desemnate aeroporturile din apropierea unor porturi aflate în drumul navelor și vor fi înființate „culoare verzi” între acele porturi și aeroporturile respective.
Dacă este necesar, vor fi organiza „poduri aeriene”, cu avioane charter, pentru aceste schimburi de echipaj și repatrieri.
Navigatorii care merg la nave, precum şi cei care ȋşi ȋncheie contractul şi pǎrǎsesc navele, trebuie să fie sǎnǎtoşi din toate punctele de vedere, testați profesional şi să nu necesite perioade de carantinare instituționalizată, ci maximum o izolare la domiciliu, dupǎ ce aceștia revin acasǎ.
La fel, cei care pleacǎ pe nave trebuie sǎ fie sǎnǎtoşi, sǎ fie testați cu rezultat negativ Covd-19 la plecarea din țarǎ şi la îmbarcarea pe navă.
Numai aşa se poate asigura menținerea navelor ȋn operațiuni economice vitale şi ȋn susținerea lanțului de aprovizionare la nivel global.
Aceleași lucruri apar și în Ghidul emis de Comisie, pentru măsurile de gestionare a frontierelor.
Comisarul european pentru Transporturi, românca Adina Vălean (membră PNL și PPE), a declarat referitor la aceste subiecte, devenite presante în ultimul timp:
„Navigatorii păstrează deschise canalele vitale pentru economia țărilor europene, de fapt ale tuturor statelor lumii, și lanțurile de aprovizionare. Liniile directoare adoptate astăzi includ consultanță sanitară, recomandări pentru schimbările echipajului, debarcare și repatriere pentru navigatori (marinari și personal navigant auxiliar) și pasageri. Solicit statelor membre să desemneze porturile în care pot sa aibă loc schimbări de echipaje rapide și sigure din punct de vedere medical”.
În prezent, statele membre ale Uniunii Europene au reguli diferite privind schimbările echipajelor în porturile lor, în funcție de politica adoptată pentru diminuarea efectelor pandemiei de coronavirus.
Pentru a asigura clarificarea situației tuturor celor implicați, Bruxelles-ul le-a transmis tuturor țărilor din UE să urmeze îndrumările Comisiei Europene privind facilitarea aranjamentelor de tranzit și implementarea căilor speciale de transport.
Pentru resortisanții non-UE care au nevoie de vize de debarcare în interiorul Uniunii și care nu ar putea depune cereri pentru acestea din cauza situației actuale, statele membre au fost solicitate să le acorde viza la frontiere, pentru a putea fi repatriați rapid.
Solicitările marinarilor români
În ceea ce privește țara noastră, demersurile pentru rezolvarea situației marinarilor români au fost făcute de Sindicatul Liber al Navigatorilor (SLN), organizație sindical-profesională din Constanța, condusă de Adrian Mihălcioiu. Acesta a cerut ca “oamenilor mărilor” de orice naționalitate să li se recunoască imediat statutul de „lucrători-cheie în servicii esențiale” și pe teritoriul jurisdicțional al României.
Deja există vești bune: prin următoarea ordonanță militară, vor fi satisfăcute cererile navigatorilor.
Cererile transmise Guvernului României de Sindicatul Liber al Navigatorilor:
* Recunoașterea pentru personalul navigant maritim (navigatori profesionişti şi personal maritim auxiliar), indiferent de cetățenie, atunci când sunt în jurisdicția românească, a statutului de „lucrători-cheie”, care se oferă celor care desfășoară un „serviciu esențial” pentru societate.
* Acordarea pentru personalul navigant maritim (navigatori şi personal maritim auxiliar) a tuturor scutirilor necesare și adecvate de la restricțiile naționale de deplasare sau de circulație, pentru a facilita îmbarcarea sau/și repatrierea acestora. Acest lucru înseamnă ca navigatorii să se poata deplasa cu mijloace sigure (transport special numai pentru navigatori) de la aeroport la navă, de la navă la aeroport sau de la aeroport la domiciliu, fără a efectua carantina impusă persoanelor care vin din „zone roşii”, eventual cu izolare la domiciliu pe timp de 14 zile, pentru cei ce revin acasă din voiaj.
* Testarea Covid-19 obligatorie, înainte de urcare la navă sau înainte de a pleca din ţară, pentru navigatorii români care pleacă la schimb de echipaj.
* Acceptarea, printre altele, a documentelor de identitate oficiale ale navigatorilor, registrelor de îmbarcare și debarcare, certificatelor STCW (Standards of Training, Certification and Watchkeeping) – IMO, contractelor de muncă pentru navigatori și scrisorilor-de-ȋmbarcare de la angajatorul maritim, ca dovadă că sunt navigatori profesioniști, acolo unde este necesar, în scopul efectuării schimburilor de echipaj. Aceasta înseamnă că dacă un navigator trebuie să coboare de la o navă aflată într-un port românesc, dar îi lipseşte un document sau acesta este expirat, oricare dintre documentele enumerate mai sus poate fi socotit ca act de identificare a navigatorului respectiv şi acceptat pentru repatriere.
Aceasta înseamnă asigurarea unui transport special, numai pentru navigatori, către aeroporturile de îmbarcare spre casă.
* Implementarea protocoalelor adecvate de aprobare și „screening” (examinarea inițială, aplicată „în grup”, care constă în aplicarea unui ansamblu de procedee și tehnici de investigație a unui grup de oameni, în scopul identificării prezumtive a unei boli „în masă”, epidemii, anomalii comune medical-sanitare sau a altor factori de risc de acest tip), pentru navigatorii care doresc să debarce de pe nave, în scopul schimburilor de echipaj și al repatrierii.
* Furnizarea de informații navelor și echipajelor, cu privire la măsurile de protecție de bază împotriva infectării cu virusul Covid-19, pe baza avizelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
În plus, Sindicatul Liber al Navigatorilor (cu sediul la Constanța), care aniversează trei decenii de la înființare (!), cere pentru marinarii români care se întorc în țară exceptarea de la aplicarea unor prevederi din ordonantele militare deja emise.
Navigatorii sosesc de pe navele lor, adică din medii izolate și aflate departe de pandemia COVID-19. Ei sunt dotați, de către armatori, cu echipamente de prevenție, pe timpul deplasării către casă. Aceștia riscă să se îmbolnavească cu COVID-19, dacă sunt carantinați-instituțional în România, laolaltă cu alte persoane, care sosesc din țări cu focare periculoase de coronavirus.
La demersurile SLN s-au alăturat Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), Autoritatea Navală Română (ANR), agentiile de crewing cu care SLN are încheiate contracte colective de muncă, în general tot mediul maritim din țara noastră.
Navigatorii așteptau ca joi seara, prin ultima ordonanță militară (numărul 8), să fie rezolvate problemele lor specifice, numai că ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, nu a inclus decizia mult așteptată de marinari și familiile lor, ca și de către transportatori și comercianți, în documentul anunțat.
Și asta deși ministrul Transporturilor, Lucian Bode, fusese prezent la o ședință a Colegiului Naval, în cadrul căreia navigatorii fuseseră asigurați că sunt prinși în Ordonanță. Dar, așa cum arătam, navigatorii au fost uitați de ordonanța militară nr. 8….
Între timp, ministrul Transporturilor a precizat faptul că în prezent sunt procesate toate solicitările pentru a fi redactată o propunere către Ministerul Afacerilor Interne, în sensul emiterii unei ordonanțe militare, poate chiar a uneia dedicate exclusiv acestei probleme.
„Am trimis solicitările navigatorilor către colegii mei de la Direcția de Transport. Am avut și ieri Colegiul Naval, cu toate companiile și instituțiile din subordinea noastră. Procesăm în acest moment solicitările. Au venit de la diverse companii private, companiile noastre, Sindicatul Liber al Navigatorilor, de peste tot au venit propuneri. Încercăm să le centralizăm și venim cu o propunere către MAI pentru a fi introduse în viitoarea Ordonanță Militară aceste reglementări. În câteva zile! Ținem cont și de circulara IMO și de reglementările Comisiei Europene și, pornind de la ceea ce am primit la minister, lucrăm cu specialiștii noștri și propunem către MAI”, a declarat Lucian Bode presei constănțene (sursa: Tomis News).
După ONU (prin IMO) și Comisia Europeană se implică la nivel decizional, pentru deblocarea situației
Pe plan internațional, presiunile categoriilor economice și sociale implicate încep să dea, în sfârșit, roade.
Deja, după un intens și constant val de solicitări imperioase, Secretariatul-General al Organizației Maritime Internaționale (International Maritime Organization – IMO), agenție din cadrul sistemului Organizației Națiunilor Unite (ONU) care coordonează cooperarea mondială în domeniul navigației maritime, emisese, în 27 martie a.c., o circulară îndelung așteptată (nr. 4204/Add.6), prin care se recomandă (acesta fiind nivelul maxim de competență în raporturile cu guvernele statelor membre) ca toate țările să declare marinarii drept “key-workers”, adică „lucrători-cheie” în „servicii-esențiale”.
Practic, IMO, prin vocea secretarului său general, sud-coreeanul Kitack Lim, cere statelor o serie de măsuri necesare asigurării unui transport maritim fluid și sustenabil, care să permită schimburile de echipaj, aprovizionarea, operarea navelor, certificarea navigatorilor și lor în deplină siguranță (inclusiv din punct de vedere sanitar).
Ei bine, tot o veste bună este aceea că, așa cum solicitau de ceva vreme atât federațiile sindical-profesionale ale navigatorilor, ITF (International Transport-Workers’ Federation) și ETF (European Transport-Workers’ Federation), dar și organizațiile patronale ale transportatorilor (proprietarilor și operatorilor de nave), în primul rând ECSA (European Community Shipowners’ Associations), începe să se implice mai concret și Uniunea Europeană.
Și o face prin conducerea sa executivă, Comisia Europeană (unde portofoliul Transporturilor este deținut de reprezentanta României, Adina Vălean!), care a înțeles că singura posibilitate de a debloca schimburile de echipaj și repatrierile navigatorilor, în perioada restricțiilor de călătorie cauzate de pandemia COVID-19, este desemnarea de porturi în care aceste operațiuni pot avea loc rapid și în condiții sigure din punct de vedere sanitar și direcționarea echipajelor spre aceste locații.
În mod concret, Comisia a stabilit câteva linii-directoare, pentru a oferi echipajelor recomandări cu privire la regimul de sănătate, repatriere și călătorie.
Liniile-directoare solicită statelor membre ca, în coordonare strânsă cu Comisia Europeană, să desemneze urgent porturile acceptate pentru schimbarea echipajelor, asigurarea de coridoare interne de transport rapid și de facilități adecvate pentru ca navigatorii să efectueze controale medicale, izolare sau carantină (dacă este necesar), dar și conexiuni de transport în continuare, spre țara lor de origine/rezidență.
Așadar, CE a cerut statelor membre să creeze o rețea de porturi în care schimbările echipajului să poată avea loc fără întârzieri.
În paralel, statele UE trebuie sǎ inființeze urgent centre de testare COVID-19 pentru navigatori.
Comisia Europeană a trimis o comunicare tuturor statelor membre referitoare la “culoarele-verzi”, care spune că lucrătorii din transport trebuie să poată călători liber în interiorul UE, să se întoarcă acasă sau să ajungă la seviciu.
Se vor desemna aeroporturile din zonele din apropierea unor porturi aflate în drumul navelor și se vor înființa “culoare-verzi”, între acele porturi si aeroporturile respective.
Dacă este necesar, se vor organiza “poduri-aeriene”, cu avioane “charter”, pentru aceste schimburi de echipaj și repatrieri.
În altă ordine de idei, navigatorii care merg la nave precum şi cei care ȋşi ȋncheie contractul şi pǎrǎsesc navele sunt sǎnǎtoşi din toate punctele de vedere, testați profesional şi nu necesitǎ perioade de carantinare instituționalizate, ci maximum o izolare la domiciliu, dupǎ ce acestia revin acasǎ.
La fel, cei care pleacǎ pe nave trebuie sǎ fie sǎnǎtoşi, sǎ fie testați cu rezultat negativ COVID-19 la plecarea din țarǎ şi la imbarcarea pe navă.
Numai aşa se poate asigura menținerea navelor ȋn operațiuni economice vitale şi ȋn susținerea lanțului de aprovizionare la nivel global.
Aceleași lucruri apar și în Ghidul emis de Comisie, pentru măsurile de gestionare a frontierelor. Din păcate, până acum țările membre nu au prea tinut cont de aceste măsuri stabilite de CE…
Nu în ultimul rând, mii de navigatori fluviali cer, și ITF îi susține, să fie și ei încadrați în aceleași prevederi ca și navigatorii maritimi. Transport internațional de bunuri de prima urgență se face și cu navele fluviale, inclusiv pe râurile și canalele europene.
Și Camera Internațională de Transport-Maritim (International Chamber of Shipping – ICS), cea mai importantă asociație mondială a proprietarilor și operatorilor de nave, a salutat măsurile luate de Comisia Europeană.
Cu două zile în urmă, ICS și Federația Internațională a Transportatorilor (ITF) au trimis o scrisoare comună, către liderii statelor din G-20 (grup elitist, care reunește cele mai dezvoltate țări de pe mapamond), așadar inclusiv ai celor mai avansate națiuni din UE, pentru a sprijini, cităm, „eroii nevăzuți ai comerțului global” și de a pune în aplicare măsuri cordonate, pentru a facilita schimburile de echipaj și repatrierile, urgent, sigur si eficient.
Guy Platten, secretarul-general al ICS, a comentat știrile de la Bruxelles:
“Salutăm susținerea oferită de către Comisia Europeană celor care fac apel acum către statele membre ale UE, pentru a facilita libera deplasare a personalului navigant maritim, care are o activitate esențială în transporturile internaționale. Schimbarea echipajelor este o problemă globală, pentru întreaga industrie maritimă și pentru operatorii de nave cu sediul în Europa. Sperăm că acest răspuns rapid la apelurile noastre către liderii din G-20, pentru acțiune la nivel global, va acționa ca un catalizator pentru alte națiuni și că G-20, împreună cu OMI, vor pune rapid în aplicare aranjamente pragmatice și si bine coordonate, pentru a permite schimbarea echipajelor. Navigatorii sunt eroii nevăzuți care țin lanțurile de aprovizionare deschise. Este corect și necesar să îi sprijinim, întrucât ei, de fapt, asigură viața normal a lumii, a noastră, a tuturor.”
Apel impresionant al sindicatului internațional al navigatorilor, adresat tuturor guvernelor lumii: “Ajutați marinarii să poată să țină lumea în mișcare, adică în VIAȚĂ !”
Deoarece după articolul nostru anterior au apărut voci care întrebau de ce este așa de importantă, pentru restul societății, pentru “publicul larg” cum se spune, soarta marinarilor, în această perioadă când majoritatea oamenilor se confruntă cu problemele provocate de pandemia cu SARS-CoV-2 (noul Severe Acute Respiratory Syndrome – CoronaVirus), reproducem o luare de poziție lămuritoare și, în același timp, impresionantă, din 24 martie, a I.T.F. (tradusă și redifuzată imediat și de către S.L.N.), un fel de scrisoare-apel având ca adresanți toate guvernele lumii:
”Nouăzeci la sută (90 %!) din mărfurile lumii sunt transportate pe mare! În orice zi, există peste 1,6 milioane (1.600.000 !) de navigatori care lucrează la bord, pe 70.000 de nave, în întreaga lume! Acești bărbați și femei transportă, și în acest moment (!), mărfuri esențiale pentru întreprinderi și pentru viața de zi cu zi a oamenilor, care vor susține comunitățile și în timpul pandemiei coronavirusului.
Navele transportă mărfuri spre Est, spre Vest, spre Nord și spre Sud, de la de la produse-alimentare și bunuri de uz-casnic la materii-prime precum petrol, cărbune, fier și alte minereuri, până la bunuri-industriale ultra-prelucrate, inclusiv echipamente și ventilatoare de spital.
Pentru câteva minute, dorim să luați în considerare viața și bunăstarea lucrătorilor, a navigatorilor aflați la bordul acestor nave, care sunt departe de casă și luptă în prima linie a acestei urgențe globale.
Imaginați-vă că stați la bordul unei nave, cu spațiu limitat, timp de șase, opt sau 10 luni, muncind 10-12 ore pe zi, șapte zile pe săptămână.
Imaginați-vă că sunteți departe de familia și prietenii dumneavoastră, timp de câteva luni, navigând peste mări și oceane, conectând lanțurile de aprovizionare globale, nescăpând nimic din vedere pentru a vă asigura că oamenii își primesc zilnic bunurile esențiale.
Acum, imaginați-vă că trebuie să rămâneți la bord, pentru o perioadă de timp… nespecificată (!), după 6-8-10 luni de muncă, deoarece guvernele vă interzic tranzitarea prin țara lor, pentru a ajunge acasă sau pentru a permite echipajului-de-schimb sosirea la navă.
Sau, mai rău chiar, imaginați-vă că sunteţi abandonat într-un port și că sunteţi trimis acasă la familie fără bani, deoarece angajatorul tău îți reține veniturile.
Nu este ușor să-ți imaginezi astfel de situații, dacă nu ești marinar…
În mijlocul crizei Covid-19, I.T.F. se ocupă în fiecare zi de cazuri și situații în care navigatorii nu se pot deplasa liber, pentru a se conecta și a pleca în siguranță de pe nave, din cauza numărului tot mai mare de restricții, impuse de guvernele naționale, la circulația sau transportul de oameni în și în afara țărilor lor.
Ironia situației (de fapt: un adevărat… paradox!) este că guvernele țărilor care sunt extrem de dependente de transportul pe mare al mărfurilor esențiale (produse care le vor ajuta cetățenii să treacă prin această criză fără precedent !) sunt, în multe cazuri, exact aceleași guverne care… refuză navigatorilor dreptul de a pleca acasă și care restricționează schimburile de echipaj!
I.T.F. solicită recunoașterea rolului vital al navigatorilor în această criză extraordinară și ca aceștia să fie tratați ca „lucrători-cheie” (în „servicii-esențiale”), indiferent de naționalitatea lor.
I.T.F. și filialele sale maritime îndeamnă guvernele, politicienii, autoritățile statelor portuare și de pavilion, angajatorii și consumatorii în general, să-și amintească că capacitatea noastră de a răspunde acestei pandemii depinde de transportul mărfurilor în lume, lucru realizat de către navigatori.
Acești navigatori sunt si ei oameni, sănătatea și siguranța lor sunt la fel de importante ca a oricui alt semen de-al nostru!
Așadar, vă rugăm să stați un moment pe gânduri, pentru a le recunoaște sacrificiul și a ne asigura că sunt tratați cu respectul și demnitatea pe care le merită, astfel încât să poată continua să-și ofere serviciile vitale pentru a menține lumea, societatea, în mișcare. Adică în… VIAȚĂ!”